Sunt şanse, oare, ca în această ultimă săptămâna de campanie electorală să afle tot poporul temele de interes la nivel european? Sau vom asista în continuare la aceeaşi bălăcăreală centrată pe "lupta dintre palate"?

Poţi fi eurocampion cu sub 20% din voturi?

Câţi dintre candidaţii la europarlamentare cunosc numărul statelor din Uniunea Europeană? Dar cele mai importante tratate UE, măcar la nivel de nume?

Preşedintele României, cel care reprezintă statul la cel mai înalt nivel, poate fi agent electoral? Dar să creeze o formaţiune politică?

De ce există mitinguri electorale pentru alegerile europarlamentare la care nu sunt prezenţi candidaţii, ci doar liderii formaţiunilor politice?

Ce poate fi mai nostim decât să îţi faci materiale de promovare în care să susţii că eşti, citez, "campioana dreptului românilor de a munci în Uniunea Europeană"?

Cât de moral este să candidezi cu sloganul "Mândru că sunt român", când s-a demonstrat şi toată lumea cunoaşte faptul că ai grave probleme cu limba română?

E firesc ca soţiile liderilor celor mai importante partide politice din România să candideze pentru Parlamentul European?

Poţi, din postura de candidat, să declari că ai ca obiectiv promovarea intereselor românilor, când de fapt asta ar fi principala ta atribuţie dacă vei ajunge în Parlamentul European?
 
Este normal să deschizi lista celui mai important partid din România când, în 5 ani de zile, cât ai stat în Parlamentul European, ai semnat un singur raport (proiect de lege)?
 
Răspunsurile la aceste întrebări, mai mult sau mai puţin retorice, ar trebui să vă scoată duminică din casă pentru a merge la vot. E foarte important să votaţi dacă vreţi să contaţi!