Surse: Prima rundă de negocieri pentru şefia Parchetului European s-a încheiat nedecis. Discuţiile vor fi reluate. Ce şanse are Kovesi

Surse: Prima rundă de negocieri pentru şefia Parchetului European s-a încheiat nedecis. Discuţiile vor fi reluate. Ce şanse are Kovesi

Laura Codruţa Kovesi

Prima rundă de negocieri dintre Parlamentul European şi Consiliul UE pentru desemnarea procurorului-şef european a avut loc miercuri, la Bruxelles. „Parlamentul intră în negocieri cu o poziţie puternică, în timp ce Consiliul intră cu o poziţie slabă“, susţine europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan. Laura Codruţa Kovesi a primit două voturi favorabile în Parlamentul European, în schimb a pierdut competiţia pe puncte din Consiliul UE

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Marian Jean Marinescu, europarlamentar PNL, pentru Adevărul: „Cele două echipe s-au întâlnit, şi-au spus punctele de vedere şi au stabilit următoarea întâlnire. Nu putea să se întâmple mai mult de atât, pentru că Parlamentul şi Consiliul au două mandate diferite. Nu se va ajune aşa repede la o decizie. Cel mai probabil, vom avea un rezultat la începutul lunii aprilie“. 

UPDATE Prima discuţie între Parlamentul European şi Consiliul UE pe tema viitorului şef al Parchetului European s-au încheiat fără rezultat, au declarat surse politice pentru Adevărul. Cele două delegaţii şi-au prezentat doar punctele de vedere, fără a intra în negocieri pe nume, susţin sursele citate. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare, însă nici atunci nu este aşteptată o decizie clară. 

Parlamentul European a ales trei eurodeputaţi care vor negocia cu Consiliul UE propunerea pentru şefia Parchetului European: Claude Moraes (preşedintele Comsiei LIBE), Ingeborg Grassle (preşedinta comisiei pentru control bugetar - CONT) şi Judith Sargentini ( reprezentant al Verzilor europeni). Componenţa echipei de negociere a fost propusă de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu.

Dintre cei trei europarlamentari implicaţi în alegerea viitorul procuror-şef european, doi o susţin clar pe Laura Codruţa Kovesi. De partea cealaltă, din partea Consiliului UE vor negocia trei ambasadori: ai Finlandei, Croaţiei şi Portugaliei, ţări care vor urma la şefia Consiliul UE după România. Negocierea concretă va avea loc în COREPER, reuniune ambasadorilor statelor UE la Bruxelles. COREPER, for subordonat Consiliului UE, a mai votat o dată o ierarhie pentru şefia Parchetului European, în care Laura Codruţa Kovesi a ieşit pe locul doi, după candidatul francez. Acum, cei trei amabsadori şi cei trei eurodeputaţi trebuie să se pună de acord pe un nume.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan afirmă că poziţia Parlamentului European, care susţine candidatura Laurei-Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european, are mai multe şanse de câştig în negocierea cu Consiliul.

„Ca europarlamentar şi, mai ales, când negociam Bugetul UE, am reprezentat Parlamentul la numeroase runde de negocieri cu Consiliul de Miniştri ai UE. Din experienţa acestor întâlniri, vă pot spune că poziţia Parlamentului, care susţine candidatura Laurei-Codruţa Kövesi, are mai multe şanse de câştig în această negociere”, a scrie Mureşan pe contul său de Facebook.

El precizează că „Parlamentul European are o poziţie extrem de fermă, stabilită ca urmare a unei audieri publice şi a două runde de vot democratice şi transparente”, iar „Consiliul are o poziţie slabă deoarece nu are o asumare politică, ci doar un vot orientativ, dat la nivel tehnic”.

„Parlamentul va fi extrem de ferm în a-şi afirma poziţia, iar poziţia este clară: Laura-Codruţa Kövesi este singurul nostru candidat pentru poziţia de procuror-şef european”, adaugă eurodeputatul.

„Cum se vor termina aceste negocieri: în foarte multe negocieri între Parlament şi Consiliu, la finalul procesului, Parlamentul are câştig de cauză. Cel mai bun exemplu este următorul: când eu am negociat întreg bugetul Uniunii Europene, Comisia Europeană propusese un proiect de buget pe care Consiliul a vrut să-l reducă şi Parlamentul a vrut să îl crească. Rezultatul final a fost un buget mai mare decât ceea ce a propus Comisia, mult mai apropiat de ceea ca vrut Parlamentul decât de ce a vrut Consiliul. Un alt exemplu a fost negocierea pentru obţinerea fondurilor pentru fermierii români afectaţi de pestă porcină africană. Comisia Europeană nu propusese niciun ban pentru sprijinirea fermierilor în Bugetul UE 2019. Eu am cerut în Parlamentul European fonduri pentru fermierii români în buget, în timp ce Consiliul, inclusiv ministrul Teodorovici au vrut un buget cu tăieri la liniile bugetare de unde puteau fi ajutaţi fermierii. Rezultatul a fost că m-am impus, Parlamentul a câştigat, Consiliul a pierdut şi s-au alocat fonduri pentru fermierii români”, mai scrie Siegfried Mureşan.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: