În sfârşit, Dragnea a aflat ce ştia tot satul. Nu există banii necesari pentru Legea salarizării

Aceasta este explicaţia pentru repetatele amânări ale publicării şi depunerii în Parlament a Legii salarizării. Joia trecută, la Sinaia, Legea salarizării trebuia semnată şi prezentată cu surle şi trâmbiţe. A fost amânată. Luni trebuia semnată (chiar şi în alb) de către parlamentarii puterii şi depusă la Parlament. A fost amânată. Pusă la dospit, încă 10 zile, cum declară Liviu Dragnea.

În ciuda faptului că termenele fiind foarte scurte, era oricum puţin probabil să plece la preşedinte înainte de 1 iulie, când începe şi vacanţa parlamentară.

Mai puţin aerian în comparaţie cu Olguţa Vasilescu, Liviu Dragnea a înţeles mai repede că nu-i suficient să scrie în programul de guvernare, şi să se şi întâmple.

Olguţa Vasilescu: „Eu m-am săturat să ne scuzăm noi, guvern, când nu facem altceva decât să aplicăm programul de guvernare. Am făcut lucruri senzaţionale pentru bugetari, dar şi pentru mediul de afaceri. În ultimii 25 ani, nimeni nu a făcut nimic. De aceea am spus că am făcut lucruri senzaţionale pentru bugetari. Vom face tot ce am promis! Cine nu crede, să citească programul de guvernare”.

Pentru d-na Olguţa Vasilescu bugetul de stat se comportă ca în miracolele de la Maglavit. Este suficient să scrie în programul de guvernare, şi creşte ca voinicul din poveste, într-un an cât alţii în 10.

Ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, în plenul Camerei Deputaţilor, invitat la „Ora Guvernului”, declară senin: „Statul ar fi avut investiţii mai consistente în primul trimestru dacă în februarie nu ar fi fost viscol”. Aşa, şi în ţările nordice, unde este viscol şase luni pe an, de ce se investeşte masiv?

Tot de la domnia sa: În ceea ce priveşte colectarea, şeful de la Finanţe a precizat că în trimestrul I este vorba despre 7,3% din PIB, „adică egală cu indicele de colectare din anul 2016”.

Pornind de la această informaţie, putem calcula veniturile statului pe primul trimestru din 2017 (milioane lei): 7,3%*815.200 = 58.694. Iar proiectul de buget din programul de guvernare prevedea 253.700:4 = 63.425 pe trimestru.

Iată tabelul comparativ al veniturilor pe primele trei luni din 2017. 

Milioane lei

Speranţa că în următoarele luni va creşte economia cu 5,2% este legată de mulţi „dacă”: dacă agricultura va avea parte de precipitaţii de la Dumnezeu, dacă exporturile vor merge foarte bine în ciuda Brexit-ului şi a altor tulburări europene şi mondiale, dacă nu vom avea greve, dacă mari companii private nu vor pleca, dacă... Prea mulţi de „dacă”.

Pe când veniturile, odată promise şi aprobate de Parlament, nu mai pot fi retrase.

Este aşa de greu de înţeles?

Ce urmează?

Scandal în activul PSD. Olguţa Vasilescu a redus sporurile, bonusurile şi premiile „nesimţite” la 30% din totalul alocărilor salariale pe instituţie bugetară. Fără să realizeze că de aceste „nesimţiri” beneficia, mai ales, „poporul” PSD-ist. Doar ei sunt acum la butoane în majoritatea funcţiilor publice. Ce reacţie va avea acesta, nu e greu de imaginat. Probabil i-a şi transmis lui Liviu Dragnea să nu se atingă de ele, şi de aici amânările repetate.

Sindicatele. Nu vor fi toate mulţumite şi vor ieşi în stradă, cum a şi ameninţat Bogdan Hosu, preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa. Un motiv pentru Liviu Dragnea să amâne la nesfârşit aplicarea Legii salarizării.

Există însă şi opţiunea să se mulţumească cu cât se dă, decât deloc, lipsindu-l pe Dragnea de motive pentru amânare.

Comisia Europeană. A cerut guvernului României, până pe 15 aprilie, un document din care să rezulte că deficitul bugetar nu va depăşi, în 2017, 3% din PIB. Aşa cum arată acum datele economice, este greu de presupus că va fi convingător documentul cerut de Comisia Europeană.

Mediul privat de afaceri. Pe lângă diferenţa mare de salarizare, în favoarea bugetarilor, patronii din privat se vor întreba încotro o apucă economia României, şi dacă nu ar fi mai înţelept să-şi restrângă afacerile, căutând alte zone mai sigure.

Împrumuturile la care va trebui să apelăm sunt puse sub semnul întrebării, datorită costurilor ce vor creşte simultan cu prognozele negative privind echilibrele macroeconomice din ţara noastră.

Reacţia preşedintelui Iohannis. Este aproape sigur că nu va promulga imediat Legea salarizării, din cauza riscurilor economice enorme la care este expusă România, prin aplicarea acestei legi.

Contestări din interiorul PSD. Victor Ponta, Corina Creţu, Viorel Ştefan, Cătălin Ivan, mai pe faţă, mai prin spate, avertizează asupra riscurilor enorme pe care le presupune aplicarea acestei legi. Probabil că nici consilierii israelieni ai lui Liviu Dragnea nu au o părere mai bună.

În concluzie

Creşterea salariilor în România este necesară. Dar în limitele impuse de resursele reale pe care se poate baza ţara.

Creşterea colectării taxelor şi impozitelor reprezintă la noi o mare problemă, din cauza lipsei conformării voluntare a contribuabililor, care nu văd cum statul face ce ar trebui cu banii ţării. Şi această poziţie va dăinui mult şi bine, până când corupţia se va diminua considerabil.

Speranţa coaliţiei de la guvernare, PSD şi ALDE-Tăriceanu, de a pune mâna pe justiţie la adăpostul unor creşteri salariale miraculoase, care să ia minţile sectorului bugetar, se năruie şi ea.

Nu există motive să credem că Legea salarizării va fi pusă în operă anul acesta.