În peste 100 de oraşe izbucnesc violenţe fără precedent. Revolte în universităţi. Brutalităţi ale poliţiei, victime. Război Rece la apogeu. Ruşii domină copios cursa spaţială în care marchează premiere după premiere. Sunt anii `60.

După aproape un deceniu sângeros care a şocat lumea, Neil Armstrong  pune piciorul pe lună. Este iulie 1969.

Mai 2020. Uciderea lui George Floyd, un cetăţean afro-american de către un poliţist alb în Minneapolis declanşează revolte ce se răspândesc în toată ţara. Au loc confruntări violente între protestatari şi poliţie în New York, Philadelphia , Los Angeles şi alte aproape 50 de oraşe. La Washington, preşedintele este evacuat de către Secret Service într-un buncăr de teamă că situaţia ar putea scăpa de sub control. Peste 5000 de membri ai Gărzii Naţionale sunt trimişi pe străzi, în 15 state şi în Washington DC. Clădiri istorice sunt distruse, magazine jefuite. Poliţia deschide focul, sunt operate mii de arestări. De la mortea lui Martin Luther King, America nu a mai trecut printr-o asemenea situaţie. Tulburările rasiale se adaugă situaţiei dificile lăsate de pandemie, cu cel mai ridicat nivel al şomajului de la Marea Depresie şi cu o populaţie marcată de teamă şi incertitudine privind viitorul.

În timp ce ţara plonja în criză,  Bob Benhken şi Doug Hurley, doi astronauţi NASA au realizat o misiune istorică aducând  Statele Unite, după aproape un deceniu de absenţă, în poziţia de a lansa, din nou, oameni în spaţiu, de pe sol american şi cu rachete americane. În 2011, programul navetelor spaţiale a fost oprit. De atunci astronauţii care au mers pe Staţia Spaţială Internaţională au fost nevoiţi să apeleze la bazele de lansare şi la rachetele ruseşti. Cu nouă ani în urmă, ultimul astronaut care a venit pe Staţia Spaţială Internaţională cu o navetă americană a lăsat un steag american ca mesaj pentru ca următorul astronaut ajuns cu mijloace americane să-l aducă acasă. Astronautul de acum 9 ani, cel care a încheiat programul navetelor spaţiale, este acelaşi Doug Hurley, el şi-a regăsit  pe Staţia Spaţială Intenaţională steagul lăsat în 2011.

Pare că istoria se scrie din nou, după acelaşi scenariu. Populaţie nemulţumită, violenţă, neîncredere, conflicte armate care nu s-au stins, competiţia tot mai acerbă dintre marile puteri. O stare de turbulenţă şi incertidudine care afectează din nou milioane de oameni. Atunci, în 1969, pasul lui Neil Armstrong pe lună a fost semnul revenirii Americii, al câştigării Războiului Rece. Douăzeci de ani mai târziu, SUA câştiga Războiul Rece, tot în legătură cu o  inţiativă spaţială, Războiul Stelelor.

Astăzi, ecuaţia este şi mai complicată. Criza economică şi  efectele greu de evaluat asupra alegerilor americane din toamnă ridică gradul de impredictibilitate. Dar Bob Benhken şi Doug Hurley au ajuns pe staţia spaţială. Ei îşi vor continua misiunea, probabil, câteva luni, departe de lumea pe care au lăsat-o jos la plecare. Şi poate, peste ani, când pe calea pe care ei au inaugurat-o după atâta timp de aşteptare, oamenii se vor întoarce pe Lună sau vor porni spre Marte, se va spune şi despre ei că au făcut un mare pas în mersul istoriei, într-un moment de criză.