Ultimul gest „de onoare” pe care-l poate face Cîţu este să demisioneze pentru a permite instalarea unui alt guvern, necesar ca aerul.

Ameninţările care vin peste România

Criza sanitară. Guvernarea Cîţu-Orban (de fapt Orban conduce şi azi guvernul României) nu a ştiut să pregătească România pentru ce este mai rău, în condiţiile pandemiei care a copleşit toată planeta. Sectorul ATI este copleşit din lipsă de paturi şi cadre medicale. În cele 14 luni de criză sanitară, guvernarea liberală nu a găsit soluţii să preîntâmpine această criză. Să cumpere paturi de ATI, să găsească o cale de înţelegere cu medicina privată pentru a prelua o parte din efortul combaterii pandemiei. Să aducă medici români din străinătate, păstrându-le salariile pe care le aveau. Vlad Voiculescu a fost complet depăşit de problemele sanitare, ruşinoasa evacuarea a spitalului Foişor ne arată lipsa ce cooperarea între instituţiile statului. Conducerea USR PLUS greşeşte profund în susţinerea lui Vlad Voiculescu. Pentru că preţul este dat de morţii României.

Criza vaccinării. Vedem ţări care au încheiat sau sunt pe punctul de a crea o masă critică a persoanelor vaccinate: Israel, Marea Britanie. Noi n-am fost în stare de aşa ceva. Nu ştiu dacă lipsa dozelor de vaccin a fost cauza, dar din promisiunea că vom avea 100.000 de vaccinaţi pe zi în aprilie s-a ales praful. Deşi s-a anunţat că vom primi în Aprilie cinci milioane de doze de vaccin. Scandalul legat de Astra Zeneca a pus capac vaccinării de la noi, alături de scandalul, tolerat de autorităţi, al celor care se opun vaccinării. Premierul Cîţu visează cai verzi pe pereţi. Că în iunie, iulie, august ne vom relaxa şi deschide economia. Vise exotice.

Criza economică. Bilanţul guvernării Orban-Cîţu este următorul:

Deficit bugetar de 10% în 2020;

Creşterea gradului de îndatorare a ţării de la 34 la 48% din PIB;

Sistemul sanitar nu a fost pregătit să facă faţă crizei aduse de pandemie;

Sistemul educaţional a rămas exact în forma din 2019;

Sistemul bugetar a rămas sac fără fund, cu găuri nenumărate, care înghite banii bugetului fără consecinţe notabile;

Premierul Cîţu, care se lăuda la început de mandat că va face şi drege, a renunţat pentru că nu a găsit „susţinere politică”. Trebuia să bată cu pumnul în masă şi să demisioneze.

România a împrumutat săptămâna trecută sume imense, aşteptându-se la ce este mai rău din partea investitorilor şi a agenţiilor de rating.

Actualul guvern nu este in stare sa gestioneze PNRR. PNRR construit de guvernul Orban a fost deja respins de Bruxelles, si nu este deloc sigur că actuala variantă va fi acceptată. Nu vad cum CE va da bani unui guvern în care nu are încredere că va cheltui cum trebuie banii europeni.

Criza adusă de pandemie nu poate justifica acest bilanţ negru. Alte state au avut grijă şi de pandemie şi de starea economică. Noi n-am fost capabili.

Criza de securitate. Se pare că Putin doreşte reconstrucţia URSS, posibil să ocupe Ukraina, apoi Republica Moldova, Belarus şi alte state mai mici asiatice. România şi NATO se vor trezi la graniţe cu o Rusie condusă de Putin până în 2036, agresivă, cu scopul de a intimida şi profita de pe urma UE şi Americii. Nu văd cum Occidentul s-ar putea opune acestor planuri. Sancţiunile economice şi diplomatice nu-l pot opri pe Putin.

România are nevoie ca de aer de un nou guvern. Este clar că actualul guvern este spart în două, partea liberală şi cea a USR PLUS, asupra căreia Cîţu nu are niciun fel de autoritate. Au ajuns la declaraţii belicoase publice, ba chiar la sesizări penale unii împotriva celorlalţi. Aşa nu poate funcţiona un guvern. Cine are dreptate şi cine nu, este prea târziu să discutăm şi comentăm. Vlad Voiculescu nu are anvergura unui ministru,  conduce sistemul sanitar pe facebook, şi a delegat toate atribuţiile către un secretar de stat. Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, o ţine din eroare în eroare, nu se consultă cu partenerii de guvernare şi nu cred că poate aprecia de ce are nevoie justiţia în momentul de faţă. Singurul ministru USR PLUS care şi-a câştigat respectul este Cătălin Drulă care, pe lângă contractele deja semnate pentru infrastructura de transport, l-a pus la punct pe Rădoi, şeful sindicatului de la Metrou. Spre deosebire de fostul ministru liberal, Lucian Bode, care le-a dat sindicaliştilor de la metrou o creştere salarială de 18% şi s-a lăsat şantajat de Rădoi. USR PLUS are dreptate când cere transparenţa actului de guvernare, să ştim ce s-a întâmplat şi se întâmplă cu centrele de vaccinare „închise”, guvernul să nu mai dea bani presei, şi multe altele.

Ce se poate face

Primul pas, demisia premierului Cîţu. Sper ca liberalii, preşedintele Iohannis să fi înţeles obligativitatea acestui prim pas. Altfel, România se va prăbuşi în faţa ameninţărilor arătate anterior.

Apoi, formarea unui nou guvern. Aici sunt mai multe variante. Un guvern în totalitate liberal, susţinut în parlament de USR PLUS şi UDMR, dar fără miniştri de genul Anisie, Bode, Cîţu şi alţii, care au făcut numai rău în anul de guvernare 2020. Se poate face apel la experţi independenţi, Mircea Miclea, Daniel Funeriu, să fie menţinut  Cătălin Drula, finanţişti şi experţi din domeniul privat. Un guvern mai suplu, cu mai puţine ministere şi personal de conducere, cu mai puţine instituţii care sug banii de la buget fără să facă mare lucru. Premier ar putea fi Siegfried Mureşan, dacă doreşte, pentru că USR PLUS a blocat desemnarea  lui Orban ca premier în decembrie 2020.

O altă variantă ar fi tot un guvern de coaliţie, dar cu un premier competent şi credibil, cu păstrarea câtorva miniştri competenţi din actualul guvern.

Rolul preşedintelui Iohannis

Revine preşedintelui Iohannis şi conducerii PNL să găsească soluţii. Preşedintele Iohannis este şi el dezamăgit de actualul guvern, dacă a ales să se extragă din actul de guvernare, în ultimele săptămâni. Păstrarea lui Costel Alexe si a primarului Chirica, penalii „buni” ai PNL, a reprezentat bomboana pe coliva relaţiei Iohannis-PNL.

Începând cu şedinţa coaliţiei de azi, ne-am putea trezi cu ţigănie,  declaraţii belicoase, invective, de o parte şi de alta.  Este lucrul cel mai rău, în spiritul politicii din perioada Convenţiei Democrate, a guvernului Tăriceanu şi a multor altor perioade. Suntem, totuşi, în 2021, membri UE, şi toată Europa stă cu ochii pe noi.

Nu ştiu dacă şefii coaliţiei de guvernare sunt conştienţi de riscurile la care este expusă România, şi dacă vor avea înţelepciunea să ia cele mai bune decizii. Vom vedea la şedinţa coaliţiei de guvernare de azi.