În ce condiţii ar putea fi dizolvat Parlamentul
0Dizolvarea Parlamentului este o ideea invocată tot mai des după alegerile prezidenţiale şi, deşi ar fi una dintre cele mai bune soluţii pentru resetarea clasei politice, un astfel de demers se poate face numai în condiţiile draconice prevăzute de Constituţie.
Deputaţii au respins definitiv, în urmă cu câteva zile, proiectul de lege privind votul prin corespondenţă pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Acest gest al aleşilor a adus în prim-plan problema dizolvării Parlamentului. Recent, Daniel Tecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), a susţinut că va cere dizolvarea Parlamentului dacă aleşii vor conţinua să ignore votul prin corespondenţă.
„Suntem profund îngrijoraţi de atitudinea dispreţuitoare pe care parlamentarii români o au faţă de românii din diaspora. Dacă actualul Parlament va continua să refuze discuţiile pe marginea Proiectului de Lege, vom fi nevoiţi să cerem Preşedintelui României dizolvarea acestuia. Cred că aceasta este datoria lor, să creeze cadrul legal pentru respectarea drepturilor constituţionale, unul dintre acestea fiind dreptul de a vota“, a spus Daniel Tecu, preşedinte FADERE.
„Puterea de a dizolva ar trebui s-o aibă preşedintele“
Ioan Stanomir, specialist în drept constituţional, susţine că un eventual demers de dizolvare a Parlamentului se poate face doar în situaţia în care există două tentative eşuate de formare a Guvernului. „După 60 de zile în care aceste tentative au avut loc, preşedintele Klaus Iohannis poate cere dizolvarea Parlamentului. Însă dincolo de asta, datoria opoziţiei e să încerce să controleze puterea, prin presiuni şi critici. Numai astfel majoritatea parlamentară poate fi controlată“, ne-a declarat Ioan Stanomir.
Acesta mai susţine că în Constituţia revizuită ar trebui să existe o prevedere care să stipuleze că preşedintele are dreptul de a dizolva Parlamentul. „Klaus Iohannis trebuie să aibă prerogativul dizolvării Parlamentului, pe modelul francez. Doar astfel îşi poate crea o majoritate cu care să lucreze şi pe care să se poată baza“, susţine Ioan Stanomir.
Ce prevede Articolul 89 din Constituţie :
( 1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Despre necesitatea dizolvării Parlamentului a scris şi Dan Ionescu, consultant politic şi blogger adevarul.ro. Acesta susţine că dizolvarea actualului Parlament este singura soluţie pentru salvarea unei instituţii vitale pentru un sistem democratic. În opinia sa, modul de funcţionare al actualei clase politice riscă să afecteze ideea în sine de parlamentarism.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
