La ora 20.00, avem certitudinea că Referendumul a depăşit substanţial pragul de validare. Jurnalistul Grigore Cartianu citează un sondaj realizat de sociologul Marius Pieleanu, apropiat de PSD, care conţine rezultate, evident, neoficiale, date la ora 18.00, deloc măgulitoare pentru PSD: locul al treilea, în timp ce PNL ocupă prima poziţie, urmat, pe locul doi, de Alianţa USR-PLUS 2020. Ar fi prima oară, când partidul aflat la guvernare ratează şi cea de-a doua poziţie la Alegerile Europarlamentare.

La ora 21.00, vom vedea primele exit-polluri. Totuşi, la cum s-au desfăşurat lucrurile, se pare că alegerile din această seară vor marca sfârşitul carierei politice pentru mulţi lideri, cândva, de forţă ai politicii româneşti şi un duş foarte rece pentru partidele lor.

Astfel, există indicii serioase că Pro România, Partidul Mişcarea Populară, ALDE, UDMR se vor situa sub pragul de 5% necesar aspirării la râvnitele fotolii de europarlamentar.

Restul partidelor, precum şi candidaţii independenţi par să fie, relativ departe de pragul necesar accederii în Parlamentul European.

Cauzele sunt multiple şi ţin de faptul că discursul acestora nu a convins puţinii alegători fideli care le rămăseseră alături. ALDE a pierdut prin frontul comun făcut alături de PSD la promovarea unui discurs anti-european, într-o ţară, ca România, unde euro-optimismul este la una din cotele cele mai ridicate din întreaga Uniune Europeană. Partidul Mişcarea Populară a mers practic, exclusiv pe promovarea personalităţii fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, însă, în cei cinci ani de când acesta a părăsit Palatul Cotroceni, ocupând un fotoliu de Senator în Parlamentul României, imaginea acestuia s-a estompat, lucru absolut normal într-o democraţie.

UDMR a fost, în ultimele trei decenii, aproape în toate coaliţiile de guvernare, electoratul etnic fidel fiind nemulţumit, fiindcă zona Harghita-Covasna, centrul de greutate al maghiarimii din România a rămas printre cele mai puţin dezvoltate din ţară.

Independenţii se pare că nu au convins, în primul rând, fiindcă au promovat teme particulare şi care nu fac parte din atribuţiile fişei postului de europarlamentar. Să nu uităm că, din 2007, încoace, de 12 ani, de când România este membră a Uniunii Europene, românii au învăţat ce înseamnă Parlamentul European şi ce face un europarlamentar, deci gogoşile politice cu glazură de iluzii nu au prins la electoratul român.

Evident, noaptea de 26-27 mai 2019 va arăta clasamentul oficial. Până atunci, un lucru este clar. Aceste alegeri reprezintă o premieră. PSD şi ALDE, partidele aflate la guvernare vor primi o mare lovitură. PSD e posibil să piardă şi a doua poziţie, iar ALDE să rateze intrarea în Parlamentul European.

Practic, PNL va fi câştigătorul acestor alegeri. Am curajul să spun că Preşedintele PNL Ludovic Orban are un merit esenţial. A ştiut când să vorbească şi când să asculte. Faptul că a ales să nu intre pe lista partidului arată că a avut spirit de echipă şi viziune politică. Aceste două calităţi te fac lider şi te ajută să câştigi întotdeauna. Alianţa USR-PLUS 2020 va ocupa o poziţie onorabilă, în timp ce, aşa cum am spus, lideri importanţi ai politicii ultimelor trei decenii vor privi, din 2019, de la televizor, politica europeană în intervalul 2019-2024.

Dacă vom căuta în Istoria Uniunii Europene, în dreptul datei de 26 mai, vom găsi faptul că la 26 mai 1986, Comunităţile Europene au adoptat drapelul de azi al Uniunii Europene.

În 2015, s-a stabilit că ultima duminică din luna mai va fi, în România dedicată sărbătoririi Zilei Românilor de Pretutindeni. În acest an, ziua de 26 mai a coincis cu Ziua Românilor de Pretutindeni. Diaspora s-a mobilizat şi la aceste alegeri, în mod exemplar, la vot, arătând clar opţiunea proeuropeană a României.

În 2019, se împlinesc 40 de ani de la primele alegeri pentru Parlamentul European, care au avut loc în perioada 7-10 iunie 1979.