Jurnalismul mileniului trei se face cu iPhone-ul şi pe reţelele sociale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primul iPhone a fost lansat în 2007 şi de atunci a început să se dezvolte piaţa smartphone-urilor. Combinate cu o conexiune la Internet acestea au devenit noile instrumente de mobilizare şi de comunicare ale oamenilor. Jurnalismul este un domeniu care profită de noile tehnologii, dar distrug acestea meseria?

Impactul pe care l-au avut smartphone-urile şi reţelele sociale asupra jurnalismului s-a văzut cel mai bine în cazul „Primăvara arabă” şi la mişcările „Occupy”. Atunci, revoltele din Nordul Africii şi protestele din întreaga lume au fost pornite pe Internet şi oamenii au postate fotografii sau informaţii de la faţa locului prin intermediul dispozitivelor mobile, notează „TechRepublic”.

Echipamentul pentru jurnaliştii de ocazie este deja pe piaţă

iPhone 4 şi în special 4S au ajuns să fie două telefoane foarte populare printre cei care doresc poze bune, dar fără să investească mulţi bani într-un aparat foto de top. Însă nu acestea au fost terminalele care să transforme telefoanele într-o alternativă pentru camera foto.

Sony, pe vremea când constituia o marcă împreună cu Ericsson, a lansat telefoanele Cybershot dotate cu lentile asemănătoare celor folosite în camerele companiei. Apoi, a fost Nokia cu lentilele Carl-Zeiss din seria N, şi chiar LG a intrat pe această piaţă. Acestor telefoane le lipsea însă conectivitatea foarte bună la Internet. Aici a schimbat Apple regulile, odată cu iPhone-ul şi caracteristicile sale revoluţionare.

Mă voi referi în continuare la iPhone 4S, dar multe dintre funcţiile sale se regăsesc şi în alte smartphone-uri, în special la cele de la HTC şi Samsung cu Android. Distribuirea rapidă este o trăsătură importantă din sistemul Android.

iPhone 4S are o cameră de 8 megapixeli, filmează full HD, are opţiunea de detectare a feţei, aplicaţie pentru editat poze şi captură într-un timp foarte scurt. Desigur, şi partea tehnică este bună, cu un procesor dual-core, memorie RAM de 512 MB şi un spaţiu de stocare de 16, 32 sau 64 GB. Cu Android deja au fost lansate telefoane cu procesor quad-core şi memorie RAM 1 GB.

Însă partea software este mai importantă. În acest departament, iPhone-ul beneficiază de integrare cu Twitter în tot sistemul de operare, dar are şi aplicaţii pentru mail, mesaje sau distribuire online pe orice reţea socială. Costul total al telefonului este de aproximativ 500 de dolari, în funcţie de piaţa pe care se vinde. Smartphone-urile cu Android au preţuri diferite, dar permit distribuirea prin orice aplicaţie destinată platformei.

De cealaltă parte, un aparat foto, indiferent de preţul său, nu va avea conectivitatea la Internet a unui telefon, iar asta reduce din utilitatea lui într-o situaţie în care informaţiile sunt necesare imediat după ce au fost obţinute. Viteza la Internet a crescut, de asemenea, pe măsură ce au avansat şi telefoanele. Astfel, aparate profesionale, de altfel foarte bune, au ajuns să nu mai merite folosite decât în cadrul evenimentelor despre care se poate vorbi şi peste 24 de ore sau peste o săptămână.

Şi cetăţenii fac poze memorabile, dar gratuit şi cu succes în online

În noiembrie 2011, CNN a concediat 12 fotojurnalişti, pentru că platforma sa iReport a avut un succes foarte mare. Aici, oamenii pot trimite informaţii şi poze de la evenimentele la care sunt martori. Aceştia au din start avantajul că sunt deja la faţa locului şi nici nu cer bani pentru fotografii.

Mai mult, în mai 2011, Stephanie Gordon, blogger şi utilizatoare Twitter, a fotografiat ultimul zbor al navetei Endeavor prin fereastra avionului în care se afla. A publicat fotografiile pe site-ul de socializare şi în scurt timp ele au ajuns pe zeci de alte site-uri. Agenţia de presă Associated Press i-a plătit 500 de dolari per poză. „Un fotograf mare rămâne mare, dar un fotograf bun poate fi mare printr-o prezenţă mare pe Twitter”, a afirmat Cord Jefferson, senior editor la „Good Technology”.

Legat de proteste, nouă din zece tunisieni şi egipteni au admis că au distribuit informaţii despre proteste. Reţelele sociale au avut un adus un aşa aport de mare, încât guvernele au vrut să blocheze accesul la Internet sau la telecomunicaţii.

În lumina acestor fapte, agenţiile şi redacţiile de ştiri încep să folosească tot mai des smartphone-urile pentru a avea acces rapid la informaţii. De exemplu, departamentul foto de la ziarul „Boston Globe” foloseşte doar iPhone-uri 4S, alături de aparatele profesionale, pentru a trimite cât mai repede fotografiile.

Este cert că viitorul este pe Internet şi în utilizarea smartphone-urile, chiar dacă veteranii presei consideră că asta duce la diluarea sau chiar moartea acestei meserii. Utilitatea smartphone-urilor în jurnalism este ca cea a calculatoarelor în presa română din anii ‘90. Şi aceasta nu va fi ultima schimbare, ci vor fi adăugate noi tehnologii pe măsură ce devin tot mai populare.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite