Trio Nuova Musica Consonante, la Sala Auditorium

Trio Nuova Musica Consonante, la Sala Auditorium

Violocelistul Şerban Nichifor

Luni, de ora 18.00, la Sala Auditorium, la Muzeul Naţional de Artă, va evolua Trio Nuova Musica Consonante, cu Ion Nedelciu la clarinet, Şerban Nichifor la violoncel şi Emanuel Pusztai la pian. În program, vor fi lucrări de Anatol Vieru, Şerban Nichifor şi Liana Alexandra.

Text de Şerban Nichifor

Sonata pentru violoncel şi pian de Anatol Vieru (1926–1998) a fost concepută în anul 1992. Această capodoperă a muzicii româneşti ilustrează în mod edificator datele definitorii ale stilului atât de original specific genialului compozitor. Sonata are o constituţie monumentală, fiind structurată în trei ample secţiuni contrastante, fundamentate sub aspect intonaţional pe un foarte complex proces evolutiv marcat de transformările perpetue ale unor scări modale dinamice, extinse cu o impresionantă forţă expresivă in perspectivă non-octaviantă, la nivelul tuturor registrelor proprii violoncelului şi pianului. Această tehnică componistică proprie lui Anatol Vieru este edificator definită de autor:  Noul modalism are o anumită capacitate generativă  „în timp”. Orice şir modal poate fi considerat fie terminal, fie preterminal; dacă este terminal, atunci aceste sunete pot fi reduse la un şir de intervale, ş.a.m.d.; dacă este preterminal, atunci aceste intervale, prin compunerea cu un element-sunet, pot genera un şir terminal de sunete, ş.a.m.d. Aplicând metoda diferenţelor finite se poate genera un rezervor infinit de elemente structurate modal (apud Anatol Vieru, Cartea Modurilor (I), „Modal, tonal, serial şi iar modal”, pag. 8, Editura Muzicală, Bucureşti, 1980).

Şerban Nichifor (n. 1954): Conceptofonia „Evocând un experiment sonor pe care l-am iniţiat în urmă cu două decenii – referitor la fenomenul conceptofoniei (etimologic: conceptio, onis (lat.) = viziune, gând, idee; φωνή, phōnē (gr.) – voce, sunet) –, această miniatură îşi propune să reliefeze capacitatea muzicii de a transgresa, prin intermediul melodiei,  universurile paralele. Linia melodică este reprezentată de o arie din opera mea Martiriul Sfântului Claude Debussy.

Compusă în anul 2001 şi dedicată renumitului saxofonist olandez Hans De Jong, piesa Lianei Alexandra (1947-2011), Muzici paralele pentru clarinet, violoncel şi pian (ce va fi interpretată acum în versiunea inedită cu clarinet) proiectează diferite tipuri de discurs sonor specifice stilului inconfundabil al autoarei – stil ce este sintetizat în baza folclorului românesc ancestral şi în perspectiva postmodernismului neo-consonant. Aulodia mioritică expusă iniţial este ulterior contrapunctată prin elemente constitutive complementare reprezentate de un coral, de rapide cantilaţii laice, sugerând strigăturile populare, şi de o melodie infinită. Toate aceste structuri muzicale se desfăşoară în paralel – având în micro-structură evoluţii autonome, ce se sincronizează exclusiv la nivelul planului de ansamblu.

 RECITALURI ŞI CONCERTE CAMERALE   

Luni 16  septembrie, ora  18.00     

Sala Auditorium    

TRIO NUOVA MUSICA CONSONANTE

ION NEDELCIU clarinet

ŞERBAN NICHIFOR violoncel

EMANUEL PUSZTAI pian

Anatol Vieru – Sonata pentru violoncel şi pian 

Şerban Nichifor – Conceptofonia (p.a.)

Liana Alexandra – Muzici paralele (p.a.)
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: