„Dincolo de tăcere“
0
Programul recitalului susţinut, în cadrul festivalului, de duo-ul Bianca şi Remus Manoleanu este un prilej de reîntâlnire cu muzica marilor maeştri ai artei componistice româneşti, dar şi cu valorile eterne ale poeziei.
Ede Terényi. Ciclul de lieduri Dincolo de tăcere a fost scris de Ede Terényi (n. 1935) pe versurile lui Şerban Codrin, structurate în patru secvenţe de câte 25 de haiku-uri. „Haiku“ este un gen de poezie tradiţional niponă, trebuind să conţină cel puţin o imagine sau un cuvânt despre anotimpul în care a fost scris. Astfel, cele patru secvenţe din Dincolo de tăcere se succed în ordinea anotimpurilor, la final, existând un adaos de haiku-uri despre Anul Nou. Ascultând muzica, simţi fascinaţia pe care o exercită rigoarea versurilor asupra compozitorului.
Irina Odăgescu Ţuţuianu. În lucrarea Continuum – Y de Irina Odăgescu Ţuţuianu (n. 1937) continuă o idee mai veche care cultivă şi valorifică „melodia infinită“ – acel tip de melodie care conţine, latent, potenţe de regenerare continuă. „Din punct de vedere spiritual, chiar am gândit la ideea continuităţii eterne“, afirmă compozitoarea, adăugând: „Contrastul se naşte din alternanţa celor două stări emoţionale diferite. Pe de o parte, atmosfera de un lirism nostalgic, sugerat insistent de melopeea iniţială, iar pe de altă parte, antiteza sa, atmosfera dramatică pe care o sugerează componenta instrumentală“. Lucrarea pune în valoare calităţile vocii umane, cadenţa pentru soprană, cu secvenţe coloristice de mare dificultate vocală, fiind un reper de virtuozitate.
Anatol Vieru. Laureat al Premiului Naţional de Compoziţie „George Enescu“ în 1946, dar şi al Premiului „Herder“ pentru întreaga activitate (în 1986), Anatol Vieru (1926-1998) a scris peste 120 de opusuri, de o mare varietate ca gen. Pasiunea pentru arta transpunerii în muzică a cuvântului poetic s-a concretizat în cantate, oratorii, lucrări pentru teatrul liric, dar şi în mai multe cicluri de lieduri. Dintre acestea, în programul recitalului de azi sunt incluse trei lieduri pe versurile lui Nicolae Labiş din volumul Lupta cu inerţia, lieduri alcătuind ciclul Destinderi: Ceară, Cearcăn şi Toamnă, care surprind efemeritatea condiţiei umane.
Darie Nemeş Bota. Idealist „convins“, excentric pe alocuri, Darie Nemeş Bota (n. 1985) urmăreşte să atragă publicul prin lumi noi şi interesante sau poveşti cunoscute, dar spuse altfel, să provoace imaginaţia şi curiozitatea ascultătorului. Este şi cazul ciclului de lieduri LuMiDum, inspirat de şi din textele lui Răzvan Valentin Ropotan. „Deşi scrise şi gândite individual, textele devin în cadrul ciclului un tot unitar, aproape ritualic, un melanj de imagini: vis şi realitate, moarte şi (re)naştere, acum şi atunci, mâine“, mărturiseşte tânărul compozitor.
Dumitru Capoianu (1929-2012) a scris, în egală măsură, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă şi de film. Cele două lieduri pe versurile lui Victor Ion Popa, Amurg şi Întrebare, sunt relevante pentru felul în care Dumitru Capoianu ştie să transfigureze muzical universul liric atât de special al autorului, păstrând neştirbit farmecul original al poeziilor.
Nicolae Coman. Discipol al părintelui liedului românesc modern, Mihail Jora, compozitorul Nicolae Coman (n. 1936) şi-a dedicat acestui gen o parte importantă a creaţiei sale. Timp de şase decenii a dat la iveală peste 100 de cântece pentru voce şi pian, cele mai multe fiind compuse în limbile originale şi încadrate în cicluri ample. Piesele pe versurile lui Goethe (Gefunden şi Freudvoll und Leidvoll) şi Rilke (Mädchenmelancolie), prime audiţii absolute, se numără printre cele mai recente, aparţinând ciclului Licht, Luft und Liebe, alături de alte lieduri inspirate de cei doi poeţi preferaţi.
Valentin Timaru. Compozitor prolific, Valentin Timaru (n. 1940) a abordat toate genurile, de la cel simfonic la operă şi balet. Atras de marea poezie, a transpus în muzică versurile unor poeţi de referinţă ai literaturii române (Eminescu, Blaga, Arghezi) şi universale (Ungaretti), dar şi versul popular (în oratoriile Cântece de vremuire şi Pe urmele Mioriţei) şi textele liturgice (Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur). Liedurile Octombrie, Baladă şi Rugăciune fac parte din ciclul Cântece pe versurile Anei Blandiana, reflectând aceeaşi stare de comuniune cu sacrul prin intermediul cuvântului de sorginte populară sau religioasă.
Theodor Grigoriu. Unul dintre copiii-minune ai muzicii româneşti, Theodor Grigoriu (n. 1926) obţinea în 1943 o menţiune la Premiul Naţional de Compoziţie „George Enescu“, eveniment ce marca debutul unei cariere prodigioase. A scris muzica la peste 30 de filme româneşti, toate legendare! Personalitate enciclopedică, multe din creaţiile sale reflectă pasiunea şi pentru alte domenii, ca matematica, arhitectura, filozofia sau poezia. Este şi cazul ciclului de şase lieduri Poeţi şi abisul timpului, despre care afirmă: „Timpul muzical, timpul existenţial, timpul cosmic, la care aş adăuga timpul metaforei – efectul ei, instantaneu şi de durată, asupra sensibilităţii noastre – constituie paleta de idei care inspiră acest ciclu“.
Viorel Munteanu. Întoarceri la Blaga. Creaţia lui Viorel Munteanu (n. 1944) e caracterizată de forme arhitecturale ample, generate de o gândire riguros polifonică, exprimată, însă, printr-un limbaj viu, modern. Cele şapte lieduri reunite sub titlul Întoarceri la Blaga au ca puncte de plecare melograma Blaga, juxtapusă cu intonaţii de doine
şi balade.
Aceste lieduri fac parte dintr-un ciclu amplu de lucrări, Omagiu lui Lucian Blaga, având la bază o lume modală comună şi motive unificatoare, între care: motivul dorului, motivul luminii, motivul Blaga (si bemol-la-sol-la), care, în chip simbolic, circulă în toate lucrările, intersectându-se sau reunindu-se cu motive specifice culturii noastre arhaice.
Se încarcă comentariile...
