Zi de sărbătoare la biblioteca din Stelnica

7 mai 1922 este data naşterii dramaturgului Ion Ghelu Destelnica, plecat dintre noi în anul 2001. Biblioteca din localitatea sa natală l-a omagiat ieri, printr-o activitate organizată la Căminul Cultural din satul Maltezi, tradiţie ce se menţine de mai bine de patru ani.

Ziua bibliotecii ce poartă numele maestrului Ion Ghelu, căruia, în anul 2008, i s-a conferit post-mortem titlul de cetăţean de onoare al comunei Stelnica, este un prilej de întrunire a celor mai cunoscuţi scriitori locali. 

Aici este meritul doamnei bibliotecar Ionelia Şerban, care a ştiut să-i apropie. Un fapt demn de evidenţiat este acela că, în ultimii ani, tot mai mulţi autori ialomiţeni şi-au lansat cărţile la biblioteca din Stelnica, comună de pe malul braţului Borcea ce se remarcă printr-o bogată şi îndelungată tradiţie culturală. 400 din cei 1700 de locuitori ai micului sat ialomiţean sunt abonaţi la biblioteca publică, situaţie unică în judeţ.

Actorul Radu Bogdan Ghelu

La fel ca în fiecare an, ne-a onorat cu prezenţa cunoscutul actor bacăuan Radu Bogdan Ghelu, fiul patronului spiritual al bibliotecii din Stelnica. Cu sprijinul dumnealui, elevi ai şcolii din localitate au pus în scenă o piesă de teatru scrisă de Ion Ghelu Destelnica, creaţie ce face parte din ciclul „Păcăliada“, comedie în versuri lăsată posterităţii de marele dramaturg. O luptă pentru putere, cu repetate răsturnări de situaţie, între soacra cea avară şi servitoarea exploatată. Ceva gen Frank Capra. Aşa s-a văzut în ochii unuia care este un diletant în ale teatrului.

Deşi nu sunt un pudibond, piesa mi s-a părut un pic neadecvată vârstei acelor elevi. Nu pot să comentez opţiunea profesorilor pentru elevi de clasa a III-a şi a V-a, în condiţiile în care spectacolul oferit s-a bucurat de un succes nebun. Publicul din mediul rural, lipsit de prea mari pretenţii, s-a amuzat copios la schimbul de replici dintre micii actori. „Hai sictir“ şi „ete pârţ“-  sunt expresii care fac parte din cultura populară românească. Iar termenii „ţâţă“ şi „poponeaţă“ îi putem găsi în Dex. 

După sfârşitul izbăvitor al piesei de teatru a urmat prezentarea cărţilor. Cap de afiş a fost Valentin Vişinescu, scriitor de modă veche, ajuns la venerabila vârstă de 85 de ani. Stelnicean stabilit încă din tinereţe la Turda, are aproape 100 de volume publicate. A început cu publicarea de epigrame, dar s-a consacrat ca autor de monografii şi studii istorice.

Chiar şi în anul 2016, refuză scrisul la calculator. Manuscrisele, în pix sau în creion, le trimite spre tipărire: „Ce fac eu într-o zi, un tânăr, cu mijloacele moderne de astăzi, realizează în numai zece minute“. 

O mare parte din opera sa a fost desăvârşită în ultimii cinci ani, când starea de sănătate l-a împiedicat să fie un om activ. Îi doresc multă sănătate pe această cale.

A vorbit aproape o oră despre ultima carte a sa, „Amintiri din Bărăgan“, despre alegerile pentru primar şi despre cum soţia sa a popularizat dulmaua (denumire populară în Bărăgan pentru o anumită varietate de dovleci) pe meleagurile ardelene. De asemenea, ne-a anunţat despre intenţia sa de a înfiinţa un muzeu al satului în Stelnica, fiind dispus să doneze anumite obiecte, printre care şi o cobiliţă, unealtă folosită în trecut la aprovizionarea cu apă potabilă din Borcea. 

În acelaşi registru s-a situat şi cartea scriitorului Radu Munteanu din Feteşti, „Faima zilelelor trecute“, recunoscut şi apreciat pe plan local pentru modul în care îmbină romanul autobiografic cu istoria meleagurilor natale. Eu i-am citit „Îmblânzirea minotaurului“, volum lansat în 2013. De acolo am aflat că un cartier al Feteştiul a purtat în trecut numele primei regine consort a României, Elisabeta I. 

Tot din Feteşti este şi scriitorul Mircea Dumitrescu. „Ne-a ameninţat“ că cel mai recent volum al său, „Destine încrucişate“, tipărit într-un tiraj redus, este interzis minorilor. Sunt un mare fan al genului. Voi căuta cartea dumnealui la biblioteca din oraş.

Câmpia Bărăganului a dat mulţi oameni de litere, mai ales în epigramă, folosind poanta ca un criteriu de a dezavua unele racile ale societăţii contemporane. (scriitor Valentin Vişinescu)

Din păcate, campania electorală a umbrit evenimentul din acest an. Lângă mine a stat o doamnă, fost primar al localităţii până în 2008. Se laudă că ea fost cea care „a ridicat ştacheta“ în domeniul cultural la Stelnica. De cealaltă parte, la masa invitaţilor, era primarul autosuspendat din funcţie (situaţie complicată, nu dispun de spaţiu pentru a detalia). Spre dezamăgirea doamnei de lângă mine, primarul PSD primeşte laurii din partea celor prezenţi. Împăciuitor, Valentin Vişinescu îi prezintă pe cei doi edili din ultimul deceniu ca fiind la fel de buni gospodari. Cine nu are bătrâni, să-şi cumpere!

A doua parte a programului a fost rezervată breslei stihuitorilor. Tonul a fost dat de Constantin Gornea, poet şi fiu al satului. Este cunoscut în special pentru romane science fiction. Ne-a prezentat o creaţie satirică în versuri. N-a iertat nimic: de la politicieni, societate românească, superficialitate, asistaţi social, până la statutul ţării de colonie. A fost acompaniat de Ilie Cioacă (pseudonim literar Comăniţa), director cultural în cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, cu o retorică de excepţie.

Mai tânărul Mihăiţă Macoveanu, mare admirator al lui Eminescu, a venit în faţa publicului cu poezii cu tentă patriotică şi istorică. „Un trubadur frumos şi incorigibil în demersul său de a schimba o lume cenuşie şi plicticoasă, în una ipotetic desăvârşită“, scrie Melania Cuc în prefaţa volumului său de versuri, lansat de curând. Eu l-am văzut ca pe un fel de Adrian Păunescu featuring Dimitrie Bolintineanu reloaded. Aceasta ar fi părerea unui neavizat. 

Evenimentul s-a încheiat cu un concert susţinut de interpreta Mădălina Mantu, viitoare concurentă la Vocea României, care a onorat cu prezenţa sa scena Căminului Cultural din Maltezi, obişnuită până acum doar cu interpreţi de muzică populară.

Poetul şi Cântăreaţa (Mihăiţă Macoveanu şi cunoscuta interpretă Mădălina Mantu)