WikiLeaks: cruciadă împotriva anticorupţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unul dintre cele mai importante domenii urmărite cu interes de diplomaţii americani, aşa cum rezultă şi din cablogramele WikiLeaks, a fost cel privind reforma Justiţiei din România. Anul 2007 a fost unul extrem de dificil pentru sistemul judiciar, iar ambasadorul SUA, Nicholas Taubman, pare să fi jucat un rol activ în stoparea derapajelor.

Momentul de cotitură a fost remanierea guvernamentală din 4 aprilie 2007, când Monica Macovei a fost înlocuită cu liberalul Tudor Chiuariu, care până atunci condusese Departamentul de Luptă Antifraudă al Guvernului.

Pe 27 aprilie, ambasadorul Nicholas Taubman transmitea o cablogramă care sintetiza discuţiile sale cu doi experţi în problematica reformei Justiţiei. Taubman constata: „Doi experţi, unul din cadrul Delegaţiei Comisiei Europene şi unul din Ministerul Justiţiei, evidenţiază aproape ca o certitudine faptul că eforturile anticorupţie ale noului Guvern vor fi luate doar pentru scopuri de imagine".

Dragoş Tudorache, pe atunci şeful echipei privind  Justiţia din Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, i-a spus ambasadorului că noul ministru, Tudor Chiuariu, „habar n-are ce are de condus" şi nu are „niciun fel de reputaţie printre magistraţi", adăugând că aceştia „îl vor mânca de viu dacă încearcă să deschidă gura". Ambasadorul mai consemnează că Chiuariu este un „avocat cu studii în Iaşi, care a lucrat 2-3 ani ca avocat pentru firmele de construcţii ale liderului liberal şi baronului local Relu Fenechiu". Tudorache mai avertiza că plasarea Agenţiei Naţionale de Integritate sub controlul Senatului „va fi de natură să dea parlamentaruilor puterea de a ţine ANI departe de interesele lor financiare".

Într-o discuţie separată, ambasadorul s-a consultat şi cu Laura Ştefan, pe atunci director pe probleme de anticorupţie în Ministerul Justiţiei. Ştefan a relatat că atunci când l-a cunoscut pe Chiuariu, în 2005, acesta „părea să nu ştie exact ce are de făcut, dar era dispus să-şi ofere ajutorul, şi deşi era preocupat excesiv de propria imagine, a fost capabil să obţină note bune pentru departamentul său de la Bruxelles". Laura Ştefan mai împărtăşea temerile că cei implicaţi în lupta anticorupţie „vor fi încet îndepărtaţi sau păstraţi doar pentru a afişa o glumă de eforturi anticorupţie".

Prima întâlnire

Înarmat cu astfel de informaţii, ambasadorul Taubman îşi programează pentru 5 mai 2007 o întâlnire cu ministrul Tudor Chiuariu. Temerile aveau să-i fie confirmate, în pofida încercării lui Chiuariu de a-i câştiga amabilitatea. „Nou-numitul ministru liberal al Justiţiei, Tudor Chiuariu, pare încrezător şi gata să-şi arate determinarea să lupe împotriva corupţiei şi să reformeze Justiţia. El insistă că va fi mai eficient decât predecesoarea sa, populara Monica Macovei, pentru că va lucra mai «productiv» cu Parlamentul şi cu magistraţii. Exuberanţa sa poate arăta că lupta anticorupţie din România nu mai ameninţă interese reale".  Chiuariu l-a asigurat pe ambasador că nu-l va schimba din funcţie pe Daniel Morar, şeful DNA, şi că, în ceea ce priveşte înfiinţarea ANI, va avea „mai multe progrese în două săptămâni decât predecesoarea sa în doi ani" tocmai din cauza relaţiei bune pe care o are cu Parlamentul.

În finalul cablogramei, ambasadorul îşi exprimă propria opinie după întâlnirea cu Chiuariu. „Noul ministru al Justiţiei exhibă încredere, în pofida lipsei de experienţă. Sunt motive să credem că Chiuariu, un neexperimentat avocat de provincie, a primit frâiele ministerului cu un anume motiv. Deşi credem că sunt zone în care putem coopera cu Chiuariu, semnele de până acum arată că nu se va ridica la statura predecesoarei sale, Monica Macovei - şi asta pare a fi exact ce a urmărit Partidul Liberal şi aliaţii săi din Parlament".

Estimarea ambasadorului avea să fie rapid confirmată: în noaptea de 7 spre 8 mai 2007, Chiuariu a trimis la CSM o intempestivă cerere de demitere a şefului secţiei a doua din DNA, Doru Ţuluş. Acesta coordona secţia care se ocupa de infracţiuni sofisticate de corupţie - cea la care se aflau în lucru majoritatea dosarelor cu politicieni. Se întâmpla în perioada în care preşedintele Băsescu era suspendat şi se aştepta ca interimarul Nicolae Văcăroiu să aprobe fără probleme demiterea.

Începe evaluarea tentativei

Pe 14 mai, ambasadorul se întâlneşte cu şeful DNA, Daniel Morar, cu scopul de a evalua gestul lui Chiuariu. Procurorul şef îi spune ambasadorului că dacă ministrul va reuşi schimbarea lui Doru Ţuluş, chiar şi un preşedinte Băsescu reinstalat ar putea să nu poată repara prejudiciile făcute în cazurile de anticorupţie. Între altele, Morar i se plânge ambasadorului şi de faptul că Parlamentul tocmai dezincriminase o serie de infracţiuni economice, cum ar fi bancruta frauduloasă, fapt care îi închidea definitiv peste 50 de dosare.

Revolta mută a diplomaţilor

Un fapt fără precedent s-a petrecut două zile mai târziu: numeroşi reprezentanţi ai ambasadelor UE, dar şi de la Ambasada Americană, s-au prezentat la şedinţa CSM, care urma să ia în discuţie propunerea de demitere a lui Chiuariu. Aceştia au asistat la discuţii, fără să intervină.În final CSM a dat aviz negativ solicitării, pe motiv că nu era întemeiată pe un control la secţia condusă de Ţuluş. În consecinţă, CSM a dispus trimiterea inspecţiei judiciare la Secţia a doua a DNA. Pe 18 mai, ambasadorul trimite la Departamentul de Stat o telegramă distinctă, în care descrie manevra lui intempestivă a lui Chiuariu şi reacţiile stârnite de prezenţa diplomaţilor la şedinţa CSM.

„O încercare în forţă a ministrului Justiţiei Chiuariu de a-l schimba pe unul dintre principalii procurori anticorupţie a fost blocată momentan de Consiliul Superior al Magistraturii. Decizia CSM împiedică efectiv coaliţia anti-Băsescu de a prelua controlul asupra procurorilor anticorupţie în luna de suspendare a preşedintelui. Mişcarea lui Chiuariu a eşuat categoric, atrăgând proteste şi demisii de protest la nivel înalt în sistemul judiciar, dar care reclamau de asemenea şi demisia lui Chiuariu. Asta i-a determinat de asemenea pe observatorii UE să participe în masă la audierile de la CSM, într-un gest unic de a-şi arăta îngrijorarea privind direcţia reformei judiciare din România. La rândul lor, Tăriceanu şi PSD-ul lui Geoană s-au răţoit la reacţia negativă externă faţă de încercarea lor de a domoli eforturile anticorupţie".

Taubman evocă o întâlnire din 8 mai dintre Tăriceanu şi adjunctul secretarului de stat american, Dan Ffied, la care şi el a participat, şi în timpul căreia premierul român a dat asigurări că nu a ştiut nimic de cererea lui Chiuariu, pe care tocmai o trimisese. Numai că, adăuga Taubman, fostul secretar de stat de la Justiţie, Ionuţ Condescu, le-a mărturisit că ministrul Chiuariu n-ar face absolut nimic fără autorizarea explicită a premierului.

Apoi, ambasadorul descrie şi atmosfera din timpul şedinţei CSM. „Ministrul Justiţiei, Chiuariu, a stat încruntat tot timpul audierilor şi dădea impresia că se află acolo doar pentru a lua notiţe.  A fost vizibil deranjat de prezenţa atât a multor reporteri, cât şi a diplomaţilor. Ulterior, CSM a dat o lovitură majoră încercării sale de demitere a lui Ţuluş, votând să se amâne orice schimbare până îşi va fi realizat propria sa inspecţie la DNA începând cu 1 iunie, amânând astfel orice decizie până după referendumul din 19 mai privind referendumul de demitere a preşedintelui".

Reacţii

În comentariul din finalul notei, Taubman inventariază şi reacţiile politice ce au urmat audierilor de la CSM. „Asta a atras resentimentele premierului Tăriceanu, care s-a plâns presei că«atitudinea unor diplomaţi din Bucureşti a depăşit scopurile unui demers diplomatic», adăugând că România, ca membru UE, ar trebui tratată ca «partener egal». (...). În mod similar, purtătorul de cuvând al PSD, Cristian Diaconescu, a spus că prezenţa diplomaţilor din SUA şi UE la şedinţa CSM a fost o «ruşine fără precedent» şi un semn că România e tratată ca o ţată cu «suveranitate limitată». Spre meritul său, Comisia Europeană nu a ripostat".

"Nefericitul Chiuariu şi-a petrecut majoritatea mandatului poticnindu-se dintr-un dezastru public în altul."
Nicholas Taubman
fost ambasador al SUA

"Agenţia de Integritate poate nu e un tigru de hârtie, ci un tigru de carton."
Onno Simons
reprezentant al Comisiei Europene

Recomandări pentru Macovei

La finalul unei telegrame în care rezuma o discuţie cu fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, în care aceasta aducea critici severe lui Tudor Chiuariu şi coaliţiei ce-l sprijinea în Parlament, Nicholas Taubman insera următorul comentariu destinat Ambasadei SUA din Muntenegru, ţară unde Macovei urma să meargă ca consilier al premierului: „Monica Macovei e de mult în contact cu Ambasada de la Bucureşti şi a fost printre cei mai populari oficiali din România, deşi foarte impopulară printre ceilalţi oficiali. Mai mult decât orice alt oficial român, Macovei estecreditată că a pavat drumul României către accesul în UE în ianuarie. Ea probabil îi va oferi un sprijin puternic Guvernului Macedoniei în reformele anticorupţie şi sperăm că vocea ei se va auzi la Bucureşti şi în timpul mandatului ei la Skopje".

ANI: un tigru de carton

Un alt moment de nervozitate din relaţiile dintre România şi partenerii săi occidentali apare într-o telegramă din 27 iunie 2007, când ambasadorul Tauban îşi titrează astfel mesajul: „Comisia Europeană e nemulţumită de faţada noii instituţii anticorupţie". Era vorba despre ANI.

Colaborarea dintre Tudor Chiuariu şi Parlament se soldase cu o lege a agenţiei de integritate care nu semăna deloc cu ceea ce se convenise cu Comisia Europeană. Ambasadorul explică în mesaj că punctul central al legii se referă la două cuvinte-cheie: ilicit şi nejustificat. Astfel, dacă în lege rămânea expresia că se confiscă averile ilicite, înseamnă că trebuia ca ANI sau Parchetul să dovedească faptul că legea provine dintr-o infracţiune. Dacă, în schimb, se putea confisca averea „nejustificată", nu mai era nevoie să se dovedească vreo infracţiune pentru efectuarea confiscării.

După apariţia legii în Monitorul Oficial, la presiunea comisarului european pentru Justiţie, Franco Frattini (foto), Tudor Chiuariu a iniţiat o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat cuvântul „ilicită" în „nejustificată", însă această mişcare nu i-a impresionat pe oficialii europeni, care ştiau deja ce urmează să se întâmple când ordonanţa urma să vină la aprobare în Parlament.

„Un diplomat l-a şi întrebat pe consilierul nostru politic: «Ăştia chiar ne iau de proşti?»", mai nota Nicholas Taubman. În aceeaşi telegramă, după o discuţie cu Onno Simons, reprezentant al Comisiei Europene, diplomatul american rezuma şi nemulţumirile acestuia faţă le Legea ANI, citându-l cu următoarea apreciere a acestuia despre această lege: „Poate nu e un tigru de hârtie, ci un tigru de carton".

„Romanova", vizele, Geoană number one

În loc să fie absorbită de România, Moldova de la dreapta Nistrului s-ar putea uni cu România într-o structură supranaţională, "Romanova", se arăta într-o telegramă a Ambasadei SUA de la Kiev, din 2007. "Ucrainenii au constatat că politicienii din Republica Moldova, promovând o politică pro-europeană, susţineau tacit (...) posibilitatea ca Moldova de la dreapta Nistrului să se unească, eventual, cu România, iar Transnistria să revină la Ucraina", se preciza în telegrama din 2007.

Adjunctul secretarului de stat, Maura Harty, transmitea la Bucureşti, în 2005, că eventuala includere a României în programul Visa Waiver va depinde de progresele în soluţionarea unor cazuri de adopţii internaţionale. Telegrama citată preciza că secretarul adjunct Maura Harty - care s-a întâlnit la Bucureşti în perioada 10 - 11 mai 2005 şi cu preşedintele Băsescu - nu a găsit niciun indiciu care să arate că Executivul avea planuri solide în favoarea rezolvării cazurilor de adopţii internaţionale afectate de legea de interzicere a acestora.

În 2007, Ambasada SUA scria că Mircea Geoana le-a mărturisit diplomaţilor americani că s-a întâlnit de două ori în secret cu Traian Băsescu, înainte de suspendarea acestuia, şi că partidul "l-ar omorî" dacă ar afla. Potrivit telegramei, Geoană a adăugat că este de departe mai bun decât oricare alt expert în probleme de politică externă din cabinetul Tăriceanu şi a fost citat cu câteva fraze memorabile: „I am number one today in Romania!" şi "Viziunea mea este mai mare decât a lui Băsescu".

„Alăturarea de PDL este ca şi cum ai intra într-o capcană pusă de Băsescu: multe persoane proaste şi lacome din PSD s-ar putea să nu reziste tentaţiei şi să revină la obiceiurile corupte. Băsescu poate să adune dovezi ale greşelilor PSD pentru a umili partidul înaintea alegerilor prezidenţiale (...) Unul dintre punctele pe care cei mai puternici oligarhi au căzut de acord era nevoia păstrării procurorilor la distanţă faţă de afacerile lor", explica deputatul PSD Georgian Pop, într-o discuţie purtată cu specialistul politic al Ambasadei SUA la
Bucureşti.

„Marian Vanghelie va da alegătorilor din Bucureşti şapte containere de telefoane mobile",  "Prezenţa Elenei Băsescu pe buletinele de vot a reprezentat o decizie riscantă" şi "Ludovic Orban şi Crin Antonescu sunt îngrozitori: primul ar trebui să fie arestat pentru că a depăşit bugetul ministerului cu 600 de milioane de euro, iar Antonescu este un bun orator, dar este leneş şi lucrează doar două ore pe zi, iar asta numai dacă are chef". Acestea sunt doar câteva dintre aprecierile lui Vasile Blaga, făcute într-o discuţie cu reprezentanţii Ambasadei SUA, la 27 mai 2009.

„Permis de ieşire din puşcărie"

Un moment crucial în procesul de reformă a Justiţiei s-a petrecut în toamna anului 2007, atunci când în Parlament a avut loc o tentativă de a modifica Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Tocmai explodase cazul „Remeş-caltaboşul", moment în care legislaţia penală primea în Parlament nişte amendamente aiuritoare. Infractorii puteau fi interceptaţi abia după ce începea urmărirea penală, când li se aducea la cunoştinţă că sunt anchetaţi, percheziţiile se puteau face doar după ce făptaşul dădea scris că refuză să ofere obiectele căutate şi pedeapsă cu închisoare pentru cei care difuzează probe audiovideo din dosare penale. Iniţiate sub imperiul emoţiei stârnite de cazul Remeş, amendamentele ar fi avut consecinţe devastatoare în toate cazurile de mare criminalitate.

Febrilitate diplomatică

După o serie de consultări cu procurorul general, Codruţa Kovesi, cu procurorul-şef DIICOT Laura Albani şi cu numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile, ambasadorul Nicholas Taubman a simţit nevoia să ia atitudine publică faţă de aceste modificări legislative, pe care le-a numit „Permis parlamentar de ieşire din puşcărie". Iată ce a raportat el apoi la Washing-ton despre reacţiile la discursul său: „Discursul ambasadorului din 15 noiembrie a exprimat o puternică îngrijorare faţă de amendamentele propuse şi potenţialul lor de a compromite reforma Justiţiei şi a primit un sprijin public şi din partea Ambasadei Marii Britanii. Cele mai multe reacţii au fost pozitive, dar unii politicieni - cum ar fi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, şi ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu - au fost critici. Remarca nervoasă a lui Olteanu că numirea politică a ambasadorului SUA o consideră „act de corupţie" a fost aspru criticată, chiar şi în rândul liberalilor. (...) Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a criticat de asemenea „amestecul" guvernului SUA, iar Iliescu l-a comparat cu practicile sovietice".

După discursul ambasadorului, preşedintele Băsescu a trimis la reexaminare pachetul legislativ, iar ministrul Chiuariu şi-a dat demisia ca urmare a demarării unei anchete penale şi împotriva sa. Într-o cablogramă în care anunţa propunerea PNL de a o desemna ca ministru al Justiţiei pe „controversata" Norica Nicolai, Taubman încheia ironic despre proaspătul demisionar: „Nefericitul Chiuariu, care şi-a petrecut majoritatea mandatului poticnindu-se dintr-un dezastru public în altul".

Citiţi telegramele ambasadei SUA despre România şi reacţiile persoanelor vizate

WIKILEAKS: Teorie ucraineană: România+Republica Moldova=Romanova

Gigi Becali despre WikiLeaks de România: "Mă simt onorat de a fi printre cei mai influenţi români. Înseamnă că sunt super-geniu"

Adrian Năstase: „Este trist că oamenii politici se spovedesc la ambasade"

WikiLeaks despre România: Sebastian Lăzăroiu "a apărat tacticile dure ale preşedintelui Băsescu împotriva Noricăi Nicolai"

WikiLeaks despre România: Băsescu l-a ameninţat pe Geoană că "dă drumul în public" dosarelor lui Adrian Năstase

"WikiLeaks de România" - Hrebenciuc spune că nu s-a întâlnit cu Udrea pentru a evita suspendarea lui Băsescu

WikiLeaks despre România: SUA nu dau drumu la vize până când adopţiile internaţionale din România nu vor progresa

Antonescu despre "WikiLeaks de România": Sunt compuneri irelevante şi nedocumentate. Eu nu am discutat cu ambasadorii ce face domnul Blaga

Ion Iliescu despre WikiLeaks: "Mie nu-mi place bârfa nici când e făcută de oameni simpli, darămite de nişte oameni cu pretenţii"

Ambasadorul Gitenstein despre "WikiLeaks de România": Telegramele vorbesc de la sine

WikiLeaks de România Georgian Pop (PSD), despre colegul de partid Iulian Iancu: ”Tipul ăsta e cumpărat de Gazprom”

WikiLeaks despre România - Valeriu Stoica le-a spus americanilor că referendumul lui Băsesvu a fost o greşeală

WikiLeaks despre România - Consilier UE: "Lăsaţi-ne să spălăm bani (în România) şi nu vom ataca", o înţelegere între «anumite grupuri arabe» şi guvernul României

Iulian Dascălu, clasat de Ambasada SUA ca al treilea cel mai influent baron local din România

EXCLUSIV WikiLeaks despre România: Băsescu a pariat numai pe avioanele F-16

Patriciu despre dezvăluirile WikiLeaks: Existenţa mea în politică nu numai că nu mi-a folosit, ci m-a împiedicat în afaceri

WikiLeaks despre România: "Uneori, şi cei puternici cad"

WikilLeaks despre România - Băsescu i-a spus şefului FBI că ar dori o prezenţă "la fel de robustă" ca şi CIA

WikiLeaks despre România: Mircea Geoană, o persoană indecisă, ranchiunoasă şi lipsită de loialitate

WikiLeaks despre România - Vosganian, una dintre vocile puternice în favoarea relaţiilor cu Rusia


WkiLeks despre România: Bogdan Chirieac a vorbit despre "problemele cu băutura" ale lui Băsescu şi despre suspendarea acestuia

WikiLeaks despre România: Cazul Rompetrol, o dramă naţională care combină intrigă şi acuzaţii de corupţie

EXCLUSIV Wikileaks despre România: Cum a încercat Geoană să-i manipuleze pe americani ca să ajungă premier

Reacţia Elenei Udrea la zvonurile lansate prin telegramele WikiLeaks: "Bârfe de cartier"

WIKILEAKS: "European Drinks & Food, companie de practici de business dubioase, care a apelat la manipulare politică și economică"

WikiLeaks despre România - Georgian Pop vorbeşte de Elena Udrea, "concubina preşedintelui", care ascundea cazuri de corupţie

WikiLeaks despre România - Geoană către americani: "PSD m-ar omorî dacă ar afla de întânirea cu Băsescu. Sunt numărul unu în România''

WikiLeaks despre România: Băsescu spune că PSD îl şantajează pe Voiculescu

Wikileaks, despre centrala de la Cernavodă: Există deficienţe de a răspunde rapid unui accident

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite