Vortexul colectiv

Tăvălugul de emoţii, de intervenţii publice şi chiar polarizarea sunt normale în astfel de situaţii de criză precum cea generată de tragedia de la clubul Colectiv. La fel de autentic este şi spiritul de solidaritate, de mobilizare generală. Sutele de iniţiative civice promovate pe reţelele de socializare şi vocile revoltate ale tinerilor care cer să se facă dreptate.

Din sfera anormalului pot identifica dezbaterile virulente, presărate cu injurii între "credincioşi" şi "agnostici", declaraţia lui Aurelian Pavelescu îmbuibată cu porţiuni de penibil şi propagarea zvonurilor conspiraţioniste. Toate acestea adâncesc criza, demotivează şi dezbină societatea. Distrag atenţia de la lucrurile cu adevărat importante: propuneri concrete pentru modificarea legislaţiei, actiuni concrete pentru ajutorarea victimelor, a familiilor acestora, a spitalelor care se confruntă cu lipsuri etc. 

Tind să cred că faza acută a crizei din Clubul Colectiv nu s-a încheiat. Ne aflăm într-un moment în care ţelul principal ar trebui să fie stabilizarea situaţiei. Din punct de vedere medical există numeroşi pacienţi aflaţi în stare critică iar situaţia necesarului în spitale este ambiguă - pe de o parte autorităţile guvernamentale transmit că spitalelor nu le lipseşte nimic, pe de altă parte social media este plină de anunţuri cu lipsurile din spitale. O altă problemă este cea a vinovaţilor: acţionarii clubului au fost reţinuţi însa sunt organizate proteste în care se solicită demisia unor decidenţi politici. Extrem de importantă este şi prezenţa autorităţilor în spaţiul public comunicând încredere, îndemnând la solidaritate şi încercând să îndepărteze sentimentul de panică. Aşa cum am observat, decidenţii au ales comunicarea televizată sau în social media, evitând orice formă de contact direct cu familiile şi prietenii victimelor. Niciun politician nu va indrăzni să calce într-un spital sau să participe la un marş de solidaritate. Nu am văzut pe vreunul venind să aprindă o lumânare la locul tragediei. Şi asta din cauză că politicienii autohtoni s-au poziţionat deasupra cetăţenilor de rând, s-au cocoţat pe un piedestal prin tot felul de mijloace dubioase şi nu au făcut efortul sincer de a fi legitimaţi, confirmaţi ca reprezentanţi ai cetătenilor. Ei sunt, în acest moment, purtători de cuvânt ai membrilor de partid. 

Următoarea etapă presupune efort pe termen mediu şi lung şi este cea a creionării măsurilor legislative şi a construcţiei unei culturii adaptative la noile modificări. Trebuie realizată o diagnoză exhaustivă şi identificate părţile bune din legislaţia aflată în vigoare pentru a fi incluse în viitoarea arhitectură legislativă. Tot în această fază este important ca antreprenorii care dezvoltă business-uri, în special cei din domeniul cluburilor şi HORECA, să manifeste interes în vederea adaptării la noile modificări. Se impune apoi un follow-up din partea autorităţilor tradus într-o "campanie" de verificare minuţioasă a gradului de conformitate cu normele legislative aflate în vigoare şi, evident, aplicarea sancţiunilor corespunzătoare în cazul nerespectării acestora. 

Cred că aceste măsuri trebuie conştientizate cât mai repede şi trecut la fapte. Însă şi pentru implementarea lor ai nevoie de resursă umană calificată şi de lideri care să mobilizeze. Şi cum societatea, partidele, insituţiile sunt într-o profundă criză de leadership, iată-ne, din nou, prinşi în vortexul colectiv al crizelor care sper, cu optimism şi poate cu un dram de naivitate, să se încheie odată cu anul 2016.