„Vom schimba mult din România, să eşuăm nu iau în calcul”

Nicuşor Dan şi Vlad Voiculescu au fost rivali, dar le-au promis alegătorilor că pot face echipă. Au fost votaţi, iar acum sunt condamnaţi să reuşească împreună.

Duminica alegerilor locale a trecut de aproape două ore, dar voluntarii care l-au însoţit, pe străzi, pe viitorul primar general al Capitalei României nu se dau duşi din sediul de campanie. Are ceva din aerul Broadway 1930: deasupra intrării scrie, cu neoane, Bucureşti. Înăuntru încă se mai aud pocnind dopuri de şampanie.

Nicuşor Dan se plimbă de la un voluntar la altul, se pozează cu fiecare, schimbă o vorbă, se bat pe umăr. Pe unii i-a cunoscut anul acesta, cu mulţi, însă, se ştie de ceva vreme: „Parte dintre ei sunt voluntarii pe care i-am avut în prima mea campanie din 2012, iar foarte mulţi au continuat în campania din 2016. În această aventură, la prima candidatură am plecat cu 10 oameni şi cu 20.000 de euro. Ceea ce era evident, în acel moment, o încercare donquijotescă de a intra în politică. A fost important faptul că exista această necesitate pe piaţa politică, mulţi oameni au resimţit-o şi mi s-au alăturat, încă din 2012. Ei sunt cumva sufletul acestei campanii.”

Parterul fostului magazin universal comunist Bucureşti este inundat de refrenul universal al câştigătorilor - „We Are The Champions”. Voluntarii aşteaptă să se întâmple ceva. Dar Nicuşor Dan pare oarecum stingher. Nu prea e genul care să scoată o brichetă din buzunar şi să o ridice, ca în marile arene de concerte rock. Refrenul se curmă brusc din cauza unei defecţiuni tehnice. Se râde. La asta se pricepe toată lumea. Dar şi râsul e obosit. A fost o zi lungă, ultima la capătul unor săptămâni interminabile în care Nicuşor Dan s-a dus prin cartierele în care lumea nu-l cunoştea. S-au plimbat printre blocuri sau au făcut flash-moburi la capetele unor linii de tramvai care coboară dinspre periferiile-dormitor ale metropolei. 

Andreea Talmazan a fost unul dintre voluntarii lui Nicuşor Dan. „În stradă am fost foarte activi. Pe câţi am convins nu ştiu, dar cu siguranţă a trezit interesul. Dar primar l-a făcut tenacitatea lui. Şi faptul că s-a luptat. Iar mizeriile care s-au spus despre el au contribuit enorm. Enorm.”

Cum ajungi primar

Televiziunile de ştiri difuzează deja în reluare ediţiile speciale de la ora închiderii secţiilor de votare. O secvenţă pare relevantă pentru istoria scrisă în seara de 27 septembrie: în vreme ce primarul general încă în exerciţiul mandatului argumenta, în faţa unei camere de filmat, că au mai existat în istorie competitori electorali care s-au culcat câştigători şi s-au trezit pe locul 2, regizorii transmisiunilor au comutat brusc şi fără preaviz imaginea şi sonorul la centrul de comandă al campaniei lui Nicuşor Dan. Vorbea învingătorul. E o întreagă metaforă, în această abruptă întrerupere. E sfârşitul unei epoci în administraţie şi în modul în care un servant public se raportează la public. Ei, celei care dispunea discreţionar de dreptul la microfon al oricui, oricând, ei, bine, chiar ei i-au fost tăiate microfonul şi vorba.

Printre voluntarii care au împărţit flyere şi pliante alături de Nicuşor Dan a fost şi senatorul Vlad Alexandrescu şi a întâlnit mulţi oameni care au renunţat să meargă la vot. „Atâţia ani de guvernare proastă a oraşului şi spectrul corupţiei au dus la o neîncredere adâncă a cetăţeanului în administraţia publică locală. Şi este lucrul cel mai prost ce se poate întâmpla într-o democraţie.” Atunci, a mărturisit fostul ministru al Culturii pentru Deutsche Welle, s-a temut că se va repeta situaţia din urmă cu patru ani, când absenteismul a făcut-o primar general pe Gabriela Firea. „Nu m-am gândit niciodată că nu vom ajunge unde ne-am propus să ajungem”, spune, în schimb, Vlad Voiculescu, şi el fost ministru, al Sănătăţii, sub acelaşi premier, Dacian Cioloş, ca şi Vlad Alexandrescu. „Dar”, completează viitorul viceprimar general, „mi-am închipuit că va fi o luptă grea şi aşa a fost.”

Şi Nicuşor Dan neagă că ar fi avut dubii că va câştiga de-a lungul campaniei. „Bineînţeles”, vine precizarea, „în orice întreprindere umană există variaţii emoţionale. Dar”, continuă viitorul primar într-o discuţie cu Deutsche Welle, „am crezut tot timpul că am prima şansă, pentru că veneam după un mandat absolut dezastruos. Ca să spun foarte direct, în această campanie electorală a contat foarte mult şi rezultatul foarte slab al administraţiei de dinainte. A fost, apoi, voinţa politică a partidelor de opoziţie, PNL şi USR Plus, care -  în contextul alegerilor într-un singur tur - au decis să aibă un candidat comun. Dată fiind rivalitatea lor, acest candidat nu putea să fie decât un independent. Cred, însă, că pentru ca eu să ajung în poziţia de contracandidat al titularului funcţiei a contat mult lupta mea începută din 2006. Oamenii au văzut o istorie în care cineva a luptat pentru spaţiile verzi din Bucureşti, pentru clădirile de patrimoniu, pentru o dezvoltare urbană coerentă a oraşului.”

Fără siglă, fără protocol

Înainte de a se fi dedicat, în seara victoriei, voluntarilor săi, Nicuşor Dan a făcut turul sediilor de campanie ale partidelor care i-au pus sigla pe candidatură. Sau, mai degrabă, nu i-au pus-o. Pe buletinul pentru votul primarului general nu a existat numele Nicuşor Dan. În schimb, într-un chenar gol, fără simboluri de partid, bine ascuns tocmai la poziţia 15, s-a aflat candidatul Dan Nicuşor Dănuţ. Nici un singur comunicator al partidelor PNL şi USR-Plus nu s-a gândit că ar fi bine să-l dezvăluie alegătorilor şi să nu-i lase surprinşi în cabina de vot.

Spre deosebire de cartierul general al lui Nicuşor Dan, mutat în stradă şi deschis către oameni, la sediul central liberal, toată echipa era închisă în vila din Modrogan. Nimeni nu l-a întâmpinat pe noul primar. Câştigătorul alegerilor, eroul serii, venit cu maşina proprie pe care un portar i-a cerut să o parcheze cumva în spatele porţii, şi-a făcut drum prin noapte şi printre jurnalişti, către biroul „de la partid” al primului ministru Ludovic Orban. 

Nicuşor Dan şi premierul Ludovic Orban

Între timp, la sediul USR-Plus, co-preşedinţii Barna şi Cioloş intrau de la o televiziune la alta. Din când în când, dialogul le era acoperit de chiotele celor care aflau noutăţi despre rezultatele naţionale ale alegerilor locale. Printre ei, la Timişoara, Dominic Fritz. Nicuşor Dan nu îl cunoaşte personal, „dar am auzit de bine despre el. Sunt convins că este cineva care trăieşte în secolul 21 şi înţelege ce înseamnă o administraţie de secol 21”.

Fum, apă şi foc, carte şi sănătate

Ce crede Nicuşor Dan că implică un asemenea fel de a face administraţie pentru primarul ales de Capitalei? „Bucureşti are în momentul acesta nişte probleme structurale: traficul, termoficarea şi poluarea atmosferică. Şi mai sunt câteva - clădirile cu risc seismic, infrastructura de educaţie, cea de sănătate. Primele trei trebuie rezolvate. Ştim şi cum, şi cât costă. Odată aceste probleme stabilizate, trebuie să ne gândim la cum va arăta oraşul peste zece ani. Din punct de vedere economic, are un potenţial pe care i-l dau industria IT şi industriile creative. Trebuie să îl valorificăm. Acesta este avantajul nostru competitiv în piaţa globală şi e o zonă pe care trebuie să-l dezvoltăm.”

Despre infrastructura din învăţământ şi cea din sănătate ne-a vorbit Vlad Voiculescu, cel care dintre consilierii generali ai Municipiului Bucureşti a fost prezentat drept viitorul viceprimar al Capitalei: „Îmi este mai uşor să vizualizez cum or să arate domeniile de care o să mă ocup eu. Aş vrea ca în domeniul sanitar să existe coordonare, plan de dezvoltare pentru infrastructură şi pentru resursa umană. La fel şi în educaţie - standarde şi o resursă umană preţuită şi motivată.”

Piedone şi alte fapte de corupţie

Între timp, strategii USR-Plus află că, în cursa pentru sectorul 5 al Capitalei, fieful marginalilor şi al vulnerabililor sociali, candidatul propus de liberali şi asumat la comun, secretarul de stat din Justiţie, Cristian Băcanu, se află în frunte, la egalitate de puncte cu Cristian Popescu, zis Piedone, reprezentantul „umaniştilor”, partidul turnătorului Dan Voiculescu. Vestea, în principiu bună, stârneşte mai degrabă stupoare: cum poate cineva să îl voteze, la nici cinci ani de la Colectiv, pe omul care însumează toate atributele corupţiei care au permis tragedia din 2015?

Pentru Vlad Voiculescu, situaţia „este greu de crezut şi greu de acceptat. Avem o misiune, noi, cei care vedem şi înţelegem: să-i facem pe cât mai mulţi să vadă şi să înţeleagă şi să voteze data următoare în consecinţă. Dar ar trebui să avem şi alte mecanisme care să oprească oameni profund corupţi şi imorali de la a face lucruri cel puţin ilegale, dacă nu şi imorale”.

Pe de altă parte, în Primăria Generală, Vlad Voiculescu se aşteaptă să găsească „o întreagă caracatiţă coruptă. Sunt interese de sute de milioane de euro, probabil, în primăria generală şi în primăriile de sector. Lucrurile acestea trebuie deconstruite. Nicuşor Dan şi USR-Plus, în consiliul general, s-au bazat pe justiţie doar ca o soluţie de avarie, după ce toate celelalte nu au funcţionat. O organizaţie trebuie să livreze ceea ce promite şi trebuie să-şi corecteze mecanismele interne în aşa fel încât rezultatul să fie altul decât corupţia. Într-o organizaţie privată - o bancă sau o fabrică - ai ceea ce se cheamă audit intern şi ai tot felul de mecanisme care duc tot timpul la îmbunătăţirea proceselor interne. Lucrurile pot fi corectate prin transparenţă”.

Cine dă tonul

Până una alta, odată câştigate primăriile, va fi nevoie de consilii cu care se poate lucra. Vlad Voiculescu se aşteaptă, pentru Consiliul General, la o majoritate funcţională, împreună cu PNL. „Evident”, subliniază viitorul viceprimar, „partenerul major este USR-Plus. Cel puţin din estimările pe care le avem acum, scorul este dublu. Dar PNL este în momentul acesta partenerul acceptabil”.

Între timp, voluntarii de la sediul lui Nicuşor Dan se retrag pentru poate prima noapte de linişte, după lunga campanie. Unii s-ar putea să reintre în luptă, pentru că până la alegerile parlamentare au mai rămas, teoretic, două luni. Obosit şi el, viitorul primar îşi păstrează luciditatea şi spune că mandatul pe care îl va primi oficial în vreo zece zile este condamnat la succes. „Exemplul Bucureştiului este foarte important pentru administraţia publică din România. Miza pe care o avem noi este foarte mare: dacă noi vom reuşi, vom schimba mult din administraţia publică din România; dacă noi vom eşua - ceea ce nu iau în calcul - va fi nevoie de mult timp ca lumea să recapete încredere că se poate schimba ceva în bine”.

E deja trei dimineaţa. În Bucureşti, undeva, în sectorul 5 al Capitalei, Andi Serafim, cetăţean român cu drept de vot, se duce să-şi ia bere de la non-stopul din colţul străzii Găgeşti. Vânzătoare îl serveşte pe caiet şi îi spune, zâmbind complice, că nu e singurul care are motive de bucurie, în seara asta. „Nu, doamnă”, răspunde Serafim, „nu beau că a pierdut Firea. Am un meci care începe imediat şi nu merge fără o bere. Dar mă bucur că a pierdut”.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle