VIDEO Vlad Cosma, audiat ca martor într-un dosar în care Sebastian Ghiţă este inculpat

VIDEO Vlad Cosma, audiat ca martor într-un dosar în care Sebastian Ghiţă este inculpat

Vlad Cosma, martor în unul din dosarele în care Sebastian Ghiţă este inculpat.

Fostul deputat Vlad Cosma a fost audita ca mertor astăzi la Curtea Supremă într-un dosar în care Sebastian Ghiţă este judecat pentru infracţiunile de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani şi şantaj. Acesta a povestit judecătorilor modul în care procurorii DNA Ploieşti ar fi pregătit dosarele pe baza declaraţiilor false şi despre modul în care i-a înregistrat pe aceştia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vlad Cosma a depus mărturie luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat de corupţie şi şantaj, alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Prahova.
 
Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pentru 20 aprilie.
 
Acesta a comunicat instanţei că acceptă să renunţe la calitatea de martor protejatat pe care a avut-o în acest dosar.
 
"Statutul de martor protejat mi-a fost impus de procurorul Mircea Negulescu fără ca eu să solicit acest lucru. Nu mă refer la cererea prin care am solicitat acest statut, care reprezenta o formalitate dictată de Negulescu. Dânsul ne spunea ce să facem. Solicitarea acestui statut a fost impusă. Eu am două calităţi în dosar: două identităţi protejate şi cea reală. Nu mai ştiu cu ce nume am semnat, pentru că în ultimii doi ani am avut foarte multe. Ce scrie în declaraţii erau lucruri de care eu nu aveam cunoştinţă. Nu am vrut să semnez minciuni cu numele meu real", a explicat fostul deputat.
 
Mărturia acestuia a constat în principal în a le povesti judecătorilor despre modul în care procurorii DNA Ploieşti ar fi pregătit dosarele pe baza unor declaraţii şi denunţuri ce nu ar fi fost reale.
 
Despre cum i-a înregistrat pe procurorii DNA Ploieşti
 
La finalul declaraţiilor judecătorii au vrut să afle de la fostul deputat PSD modul în care acesta a reuşit să-i înregistreze pe procurorii DNA, mai ales în contextul în care Vlad Cosma s-a oferit să probeze în faţa acestora declaraţiile pe care le-a făcut prin intermediul unei presupuse înregistrări.
 
Vlad Cosma a declarat că „şi-a confecţionat singur dispozitivele de înregistrare”, adăugând că, în virtutea faptului că este economist este şi un pasionat de IT, câştigând şi un concurs internaţional în acest domeniu.
 
Acesta a povestit instanţei că ceea ce l-a determinat să facă aceste înregistrări a fost „modul de lucru al procurorilor de la DNA Ploieşti, o practică pe care o văzusem asupra mea şi pe care am sperat să pot să-l demonstrez într-o zi”.
 
„Negulescu avea un suflet negru", a menţionat Vlad Cosma, care a adăugat că despre „procurorul Tudose, Negulescu zicea că speră să îl găsească spânzurat de un pom în pădure la Pauleşti”.
 
La finalul depoziţiei acesta a declarat instanţei că „mai are un regret...”, moment în care preşedintele completului de judecători Marcela Cobzariu, l-a întrebat dacă „doreşte să fie consemnat sau este aşa doar un aspect..” (Cosma are calitatea de martor îna cest dosar). Instanţa a consemnat regretul lui Vlad Cosma „că deşi cunoştea aceste astecte din anul 2015-2016 nu le-a dezvăluit mai devreme”.
 
Ce a declarat Vlad Cosma 
 
Acesta a declarat că în luna noiembrie 2015, a fost chemat la DNA Ploieşti, împreună cu sora lui, de către procurorul Mircea Negulescu, iar la întâlnire a asistat şi şeful acestuia, Lucian Onea.
 
"De faţă cu mine, i s-a cerut surorii mele să facă un denunţ împotriva lui Sebastian Ghiţă şi Liviu Tudose. Pentru că era notar şi cei doi erau clienţii ei. Sigur ştia ceva despre ei, au susţinut cei doi procurori. Sora mea a refuzat. Ei au spus că i se poate conferi identitatea de martor protejat. A fost ameninţată. I s-a spus că, dacă refuză, va fi inculpată, ceea ce s-a întâmplat în doar două săptămâni. Pentru că sora mea a refuzat, am fost chemat doar eu, în decembrie 2015, de către cei doi procurori. În acelaşi timp, la sediul DNA se aflau Mircea Păvăleanu şi Răzvan Alexe. Am asistat la negociere. I se cerea lui Păvăleanu să susţină un denunţ.
 
Ulterior în 2016, am fost chemat cu tatăl meu de către cei doi procurori. Sora mea deja fusese trimisă în judecată şi era o situaţie tensionată. I s-a cerut tatălui meu să facă un denunţ împotriva lui Sebastian Ghiţă, Viorel Dosaru sau Liviu Tudose. Tata a refuzat. Tatălui meu i s-a spus clar că, dacă va refuza, vor exista repercusiuni împotriva lui. Pentru a ieşi din situaţie, am cerut un timp de gândire ca să ne lase să plecăm şi să vedem ce se poate face. Mi s-a spus să mă gândesc la tatăl meu, că are o vârstă şi că probabil va muri în puşcărie. Am mai primit telefoane de la Negulescu să mă întrebe dacă m-am răzgândit, dacă tata s-a răzgândit, mi-a spus că Onea aşteaptă răspuns, că este nervos. Vă spun asta pentru că jucau două roluri, unu era poliţistul bun, celătalt...
 
Apoi, în februarie 2016 am fost chemat singur la DNA Ploieşti unde era o altă persoană (a cărui identitate nu ştiu dacă am voie să o dezvălui aici) care a dat o declaraţie cu nume real şi una cu identitate protejată. A venit rândul meu să dau o declaraţie cu identitate protejată, în sensul în care trebuia să susţin exact ceea ce a declarat această primă persoană. Menţinez că, potrivit instanţei, nu aş fi avut voie să iau legătura cu această persoană, să-i aud declaraţia, însă cu toate acestea eram obligat să stau în prezenţa acesteia la presiunile procurorului Negulescu”.
 
Fostul deputat PSD a povestit şi faptul că cei doi procurori DNA se amuzau în momentul în care se cerea testarea cu poligraful a martorilor, aceştia trimitându-i pe martori la IPJ Buzău, „de unde obţineau întotdeauna rezultatul dorit de procurori”.
 
 
 
Istoricul dosarului
 
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis.
 
De asemenea, în dosar mai sunt judecaţi Liviu Mihail Tudose - fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru - fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas - ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă - fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
 
Conform DNA, în perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă. Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.
 
"Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei", susţin procurorii.
 
Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: