Vizita prezidenţială la Bruxelles

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis, alături de Jean-Claude Juncker şi de Corina Creţu FOTO Mediafax
Klaus Iohannis, alături de Jean-Claude Juncker şi de Corina Creţu FOTO Mediafax

Interesantă vizită. Echilibrată. Cu obiective precise, cele anunţate încă de la plecarea din Bucureşti. Cu o prioritate de agendă: demararea unui proces de integrare aprofundată a României în sistemul operaţional care dă substanţă tuturor jocurilor reale din spaţiul euro-atlantic. Demers deloc simplu.

Complicat în sine, deoarece presupune accesarea în regim de urgenă, cu un nou tip de viziune şi promiţând un nou tip de comportament politic, a titularilor funcţiilor de comandă supremă din sectoarele de interes imediat, Comisia Europeană, Consiliu şi NATO. Dar un demers mai mult decât delicat şi complicat din cauza unui handicap pe care, din nefericire, cel puţin până acum, liderii politici din fruntea României l-au asumat ca pe un dat irevocabil, asemeni unui blestem istoric. Noi, alături de fraţii bulgari, suntem sortiţi să fim mereu ciuca bătăilor, ţările care ocupă mereu coada clasamentelor europene când e vorba de bunăstare şi, neapărat, îşi împart voioase primele locuri în statisticile negative privind autostrăzile, nivelul de viaţă, bolile recurente „ale sărăciei“, etc, etc.  

Integrarea aprofundată a României? Foarte interesant, au spus analiştii de România chemaţi să facă dosarul de vizită...interesant şi, cine ştie, s-ar putea să fie chiar şi productiv dacă – au raţionat ei – venim şi noi, de partea noastră, cu câteva oferte din seria celor imposibil de refuzat. Trebuie – au continuat ei raţionamentul, ca mesajul nostru să fie pe două planuri perfect complementare şi care să facă sens la Bruxelles şi la Bucureşti, făcând din această vizită o „inserţie“ reală în sistem.

Drept care, pentru ca lucrurile să fie extrem de vizibile şi să poată fi citite în cheia corectă, s-a creat un moment unic în istoria prezenţelor de nivel înalt ale României la Bruxelles: la conferinţa de presă a Preşedinţilor Iohannis şi Juncker a fost invitat şi comisarul naţional, doamna Corina Creţu.     

Doar eveniment de tip protocol, adevărat spectaculos, însă numai atât? Se putea şi aşa...Numai că numai despre asta nu a fost vorba. Nimeni, în acest Bruxelles atât de mult supus tensiunilor de tot felul, nu are timp de politeţuri inutile, cu atât mai mult cu cât, deja, ofiţerii de securitate primeau ştiri privind derularea dramatică a primelor percheziţii şi raiduri antiteroriste, unele desfăşurate chiar la câţiva kilometri distanţă. Deci, în acest caz, trebuie căutată, identificată şi descrisă în mod corect miza prezenţei comisarului român care, în opinia mea, semnalizează cel mai important moment tip avantaj strategic jucat şi câştigat de Preşedintele Iohannis care a înţeles perfect sugestia-propunerea implicită-şansa explicită oferită de preşedintele Comisiei Europene.

Preşedintele Juncker a transmis astfel că a acceptat programul de priorităţi cu care, în numele României, a venit Preşedintele Iohannis, cu un OK asupra ordinii în care au fost enunţate: pe primul loc, evident, dezvoltarea economiei naţionale, dar nu una teoretică, bună de raportat la EUROSTAT şi eventual posibil de folosit ca argument de joc în nesfârşita noastră bătălie politică internă. Miza României europene nu poate fi alta decât cea a Europei momentului, cea care urmăreşte să recâştige încrederea cetăţenilor prin diminuarea pe cât posibil a efectelor sociale ale crizei economice şi favorizarea investiţiilor prin toate mecanismele tradiţionale sau mai noi, din fondurile structurale.

Aici este cheia. Singura cheie. Singura oportunitate reală ca, poate de acum înainte, poate cu altă echipă, poate prin eficientizarea acesteia de acum, să putem profita de sumele importante care zac de ani de zile în capitolul ”alocare pentru România” şi de care politicienii noştri se interesează, melodramatic şi inutil, la toate televiziunile la care şi-au făcut abonament. Mai sunt bani necheltuiţi, bani mulţi gratis pentru România, ”bani gratis” de care ar fi atâta nevoie în toate sectoarele economiei naţionale. Bani care, dacă tot necheltuiţi vor rămâne până la finele acestui an, se vor pierde definitiv, alocaţi fiind altor proiecte europene.

Corina Creţu, lăudată apăsat de Preşedintele Juncker pentru eficienţa acţiunii sale din timpul scurt care a trecut de la intrarea în funcţie, a fost chemată acolo ca să arate angajamentul Comisiei de a susţine interesul manifestat de România pentru creşterea urgentă a nivelului de absorbţie. Dar nu numai atât. S-a arătat foarte direct, de altfel, că intrarea României într-un nou model de gândire a proiectelor proprii de dezvoltare este un mesaj-promisiune primit cu interes real şi care se va bucura de susţinerea fondurilor europene. Pentru că această gândire – parte integrantă a proiectului de aprofundare a dimensiunii europene şi euroatlantice a ţării noastre – va trebui să vizeze corelarea priorităţilor interne cu marile proiecte europene.

Dacă da, atunci orice discuţie ulterioară devine posibilă, căci România pentru care s-a cerut deja un termen pentru ridicarea MCV şi intrarea în spaţiile strategice, Schengen şi Euro, va fi, în primul rând, o ţară „prezentabilă“ din cauza apropierii naturale de media de bunăstare a UE. Urmare logică a acestui tip de raţionament, de o parte şi de alta susţinut de o serie de angajamente factuale, am auzit, iarăşi pentru prima oară la Bruxelles, un Preşedinte al României şi unul al Comisiei Europene promiţând formal rezolvarea acestor teme dureroase rămase deschis, dând şi un orizont de timp, „pe parcursul mandatelor noastre“.

Este cu certitudine un început bun, o restartare demult aşteptată a relaţiilor cu România de unde a venit cineva care nu ne-a mai povestit despre scandalurile interne ci, lucru dătător de speranţă majoră, a arătat că poate lucra civilizat cu un guvern condus de adversarul său în competiţia prezidenţială şi a venit la Bruxelles cu un prim pact pe un sector strategic – spuneau pe un ton foarte serios câteva dintre sursele pe care le-am consultat după încheierea vizitei. Sigur însă că lucrurile nu trebuie idealizate şi, tocmai din această cauză, analiştii de România aşteaptă să vafă cum se va desfăşura perioada următoare, cum ţara noastră va fi în stare să asigure un follow up corect şi coerent cu promisiunile şi angajamentele de acum.  

Dacă se poate, atunci schimbarea nivelului de joc va fi foarte rapid vizibilă. Să sperăm, mereu optimişti, că aşa se va întâmpla cu o ţară care, privită de la Bruxelles, este ultima graniţă a UE cu un est care devine din ce în ce mai ciudat, imprevizibil şi neliniştitor.    

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite