Viorel Hrebenciuc, trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc a fost trimis, joi, în judecată pentru mărturie mincinoasă. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă. Hrebenciuc este acuzat că a dat declaraţii nesincere în dosarul "Mită la PSD", şi ca urmare omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul preşedinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu au fost achitaţi de prima instanţă. Ulterior, magistraţii Curţii de Apel i-au fost condamnat la închisoare.

Dosarul a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta l-a reclamat pe Hrebenciuc că ar fi făcut declaraţii false în dosarul "Mită la PSD" privind finanţarea campaniei electorale a candidatului PSD la alegerile prezidenţiale din 2009 — Mircea Geoană.

Potrivit unui comunicat al Parchetului, la data de 25 octombrie 2011, Viorel Hrebenciuc a fost audiat la DNA în calitate de martor în dosarul "Mită la PSD", însă el a făcut declaraţii nesincere.

De asemenea, el a dat declaraţii nesincere şi în iunie 2013, când a fost audiat ca martor în acelaşi dosar la Judecătoria Sectorului 1. Consecinţa a fost că Ioan Niculae a fost achitat de instanţa de fond.

"Ca urmare şi a faptului că numitul Hrebenciuc Viorel nu a spus adevărul în legătură cu aspectele pentru probarea cărora a fost audiat în calitate de martor, privind fapta săvârşită de numitul Ioan Niculae, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a dispus achitarea inculpaţilor Ioan Niculae, Bunea Stancu Gheorghe, Teodorescu Gheorghe şi Bărac Viorel", susţin procurorii.

Ulterior, la data de 19 martie 2015, Viorel Hrebenciuc a fost audiat din nou în calitate de martor la Curtea de Apel Bucureşti, moment în care a dat declaraţii sincere. De data aceasta, Ioan Niculae a fost condamnat definitiv la 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare, iar fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a primit 3 ani închisoare cu executare.

În martie 2015, Viorel Hrebenciuc declara la Curtea de Apel Bucureşti că de finanţarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţii acestuia — Ionuţ Costea şi Ion Bazac.

"În acest context, Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanţarea campaniei. Nu a vrut să discute cu Costea. S-a întâlnit cu Niculae, l-a rugat în numele lui Geoană şi să plătească nişte sondaje la INSOMAR. Niculae a fost de acord. A discutat cu Teodorescu. Ulterior, am aflat că între Interagro şi INSOMAR s-a încheiat un contract privind situaţia construcţiilor în România. Plata s-a făcut pentru sondajele de opinie ale lui Geoană", declara atunci Hrebenciuc.

Tot atunci, Hrebenciuc spunea că Mircea Geoană l-a trimis la Ioan Niculae pentru a discuta despre finanţarea campaniei electorale.

"Nu pot preciza dacă Geoană m-a trimis la Niculae pentru o finanţare legală sau nelegală. În principiu era legală. Niculae a vrut să facă plata prin bancă. Eu discutam cu alţi finanţatori doar când eram trimis", a susţinut Hrebenciuc.

Hrebenciuc, mărturie esenţială

Declaraţia de martor dată de fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc,în 2015 a fost completă şi clară şi a confirmat probele DNA. Detaliile apar în motivarea Curţii de Apel Bucureşti care a decis condamnarea miliardarului Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare. Decizia de condamnare a fost dată de judecătorii George Matei şi Ion Tudoran.

„La ultimul termen de judecată, după ce martorul Hrebenciuc Viorel a dat declaraţii complete şi clare despre modul în care inculpatul Ioan Niculae a înţeles să sprijine campania electorală a candidatului Mircea Geoană, printr-o plată mascată către Insomar, inculpatul a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri emis de Interagro S.A., intitulat pur şi simplu «Situaţia cheltuielilor efectuate la obiectivul Investiţie Hotel 5* Azuga până la data noiembrie 2009 şi sistată imediat după primirea raportului Insomar». Curtea ia act, în primul rând, de titlul acestui înscris care se pliază efectiv pe teza probatorie din cauza de faţă şi care arată, chiar din titlu, exact ceea ce doreşte să demonstreze inculpatul, respectiv că «raportul Insomar a fost util pentru Interagro SA»”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite