Viitor şahistic/ţara noastră are! De ce vrea Guvernul să dubleze orele de educaţie fizică fără să existe săli de sport

Eleva de 13 ani de la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca“ din Capitală care s-a rănit marţi în timpul orei de sport care se desfăşura pe holul şcolii a fost externată din spital. Catinca Fulger (foto medalion) se simte mai bine, însă familia a decis să o retragă de la ora de educaţie fizică până când va termina şcoala gimnazială. Eleva a povestit pentru „Adevărul” incidentul de la ora de sport pe care a încheiat-o marţi la spitalul „Bagdasar Arseni“.

„Eram la ora de sport, profesorul ne-a pus să facem rotiţe, adică să ne dăm peste cap din picioare, eu nu reuşeam fiindcă eram deja ameţită de la rotiţele făcute până atunci şi profesorul m-a ajutat, mi-a dat avânt, şi am căzut lângă saltea. Îmi aduc aminte că nu m-am mai putut ridica şi imediat m-au înconjurat colegele care mi-au spus că îmi curge sânge din nas. Profesorul a spus că nu am nimic grav, dar nu a venit să vadă ce am păţit. Am sunat-o pe mama şi i-am zis ce s-a întâmplat fiindcă eram ameţită. Ea a chemat ambulanţa. M-am speriat din cauza şocului, mă simt mai bine acum, dar încă am dureri de cap şi ameţeli. Nu am să mai fac sport”, a povestit Catinca.

Probleme vechi fără rezolvare

Cazul Catincăi a redeschis problema lipsei de spaţiu adecvat pentru orele de educaţie fizică în şcolile din România. În lipsa sălilor de sport, pe timpul iernii, elevii pot juca şah sau şcolile pot să vină cu soluţii precum baloanele presostatice, un fel de corturi speciale pentru sport, folosite şi în lumea sportului profesionist, spun profesorii. Unii dintre aceştia susţin chiar că elevii care urmează un profil real ar putea renunţa la ora de sport, dacă aceasta nu se ţine în condiţii adecvate.

Cazul de la Şcoala Gimnazială „I.G. Duca“ din Capitală, unde o elevă de clasa a VII-a a căzut în timpul orei de sport accidentându-se grav la cap, fiindcă ora se ţinea pe holurile şcolii, a redeschis problema lipsei de spaţiu adecvat pentru orele de educaţie fizică în şcolile din România. 

Întrebat de jurnalişti câte şcoli se mai află în situaţia unităţii de învăţământ în care Catinca Fulger s-a accidentat, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, nu a ştiut să dea un răspuns, dar a precizat că 1.600 de şcoli din ţară sunt în proces de reabilitare în momentul de faţă. Însă, Institutul Naţional de Statistică, care a răspuns unei solicitări „Adevărul“, arată că „în anul şcolar 2013-2014, elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial din România studiau în 3.945 de unităţi şcolare independente şi 5.875 secţii din cadrul grupurilor şcolare. Acestea erau dotate cu 2.928 de săli de gimnastică, din care, 217 erau înregistrate în unităţi şcolare independente.” Mai exact, majoritatea şcolilor din România nu au săli de sport, asta în condiţiile în care Ministerul Educaţiei vrea să dubleze numărul orelor de educaţie fizică.

Educaţia fizică la bazinul de înot

Profesorii şi experţii în educaţie spun că Ministerul Educaţiei trebuie să vină cu soluţii pentru amenajarea unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică. „Spre exemplu, Şcoala Franceză, pe vremea când funcţiona într-o clădire din spatele Ambasadei Franceze, unde nu aveau spaţiu pentru sport, a găsit o soluţie. Copiii plecau cu autocarul, cu profesorii, la terenuri de sport, la înot la Hotel Bucureşti (actual Radisson) sau la Clubul Dinamo să facă atletism. Chiar dacă nu ai bani şi spaţiu să construieşti infrastructura necesară, se poate găsi o soluţie“, este de părere profesorul de informatică George Trifan, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Capitală.

O altă alternativă ar putea fi ca orele de educaţie fizică, ce se pot transforma în ore de risc extrem, să fie înlocuite cu lecţii de şah, pe timpul iernii, este de părere Steluţa Vlad, directoarea Şcolii Gimnaziale „Ion Heliade Rădulescu“ din Capitală. De asemenea, profesorii spun că mai există soluţia baloanelor presostatice, (corturi speciale pentru sport – n.r.), însă aceasta presupune o investiţie din partea autorităţilor locale. Acestea pot fi închiriate cu aproximativ 2.000 de euro pe lună. „Copiii nu trebuie privaţi de sport, trebuie să se găsească soluţii cum ar fi aceste baloane presostatice. Şcolile se descurcă foarte greu, profesorii lucrează şi cu două-trei clase într-o sală de educaţie fizică“, a explicat Cornelia Popa, vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

Ora de sport, pe hol

În ceea ce priveşte orele de sport improvizate, profesorii de educaţie fizică atrag atenţia că nu orice exerciţii se potrivesc în astfel de situaţii. „Şi eu am predat sportul pe holuri, pe vremuri. Trebuie să-ţi alegi mijloacele adecvate, să ţii cont de ce este în jur, de calorifere, de obstacole, de spaţii alunecoase”, a explicat profesoara de sport Aurelia Gioga, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Capitală. Şi profesoara de educaţie fizică Doina Marcu de la Şcoala Gimnazială „Pia Brătianu” a povestit cum improviza o oră de sport pe hol, la începutul carierei. „Făceam o aliniere, o încălzire, iarna puneam şi o saltea pentru exerciţii la sol, însă copiii trebuie să fie foarte bine disciplinaţi ca să nu se accidenteze”, îşi aminteşte Marcu.

Au o sală de sport improvizată, dar iau premii la concursuri

Doi profesori de sport, soţ şi soţie, de la Liceul Teoretic „Traian“ din Constanţa, au găsit o soluţie pentru a-şi ţine orele, chiar dacă instituţia nu are o sală de sport amenajată. Profesorii Constantin şi Gabriela Boroianu au desfiinţat o sală obişnuită de clasă şi au înlocuit băncuţele cu saltele, iar catedra cu o masă de ping-pong. Mai dificil este când două clase au ora de educaţie fizică în acelaşi timp. Însă profesorii au găsit o soluţie şi de data asta: împart elevii în două grupe, iar cei mai mulţi sunt îmbrăcaţi bine şi scoşi afara să joace fotbal sau baschet. Aşa
i-am găsit şi ieri, la orele prânzului, la 4 grade Celsius. Fetele sau băieţii pasionaţi de şah rămân în sala de sport improvizată. În holul principal, lângă intrarea în aşa-zisa sală de sport se află o vitrină plină cu mai multe trofee obţinute la diferite concursuri sportive şcolare de elevii Liceului „Traian“, printre care şi Cupa Academicus.

Cei doi profesori spun că până acum au făcut nenumărate petiţii la Primărie şi la Consiliul Judeţean Constanţa, dar toate au rămas fără răspuns, cu toate că liceul are o curte în care încap două săli de sport. Conducerea unităţii de învăţământ este optimistă: în 2015 ar putea să fie demarate lucrările. (Adrian Boioglu)