VIDEO Ungurii ne arată ce vine după deciziile anti-criză din România

Ungaria a depăşit faza aplicării măsurilor dure de constrângere a populaţiei în vederea depăşirii crizei. România abia acum începe să le aplice. Guvernul ţării vecine îşi asumă astăzi în Parlament deciziile anti-criză. Planul prezentat astăzi vizează mai curând zona economică. 

Ştiri pe aceeaşi temă

Executivul de la Bucureşti nu a luat până acum nicio măsură anti-criză. Ieri, premierul Emil Boc a mers în Parlament pentru a-şi asuma răspunderea pentru pachetul de legi prin care salariile bugetarilor sunt reduse cu 25%, iar pensiile cu 15% până la sfârşitul lui 2010. 

Mai citiţi şi:

STUDIU Peste trei sferturi dintre români au fost afectaţi de criză / Femeile, antreprenorii şi şomeri, printre cei mai vulnerabili

Încrederea în Europa Centrală, în creştere

Criza îi sacrifică pe profesorii din Europa: în Portugalia se închid şcoli, iar în Lituania dascălilor li s-a tăiat 30 la sută din salariu

După greva generală de săptămâna trecută circa 2.000 de sindicalişti l-au aşteptat ieri pe premier la porţile Parlamentului  şi i-au cerut să demisioneze. Protestatarii, printre care s-au numărat şi pensionari, au cerut suspendarea şi judecarea preşedintelui „chior" şi „beţivan", şi demiterea guvernului de „hoţi" şi„criminali".

„Contează să-i facem pe parlamentari să voteze moţiunea de cenzură. Sectorul privat a suportat deja nişte măsuri de austeritate, dar este vorba numai de salariaţii din privat, nu şi de patroni. Aici este imoralitatea deciziilor guvernamentale", a afirmat Bogdan Hossu, liderul Cartelului Alfa.

Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Meridian, speră că măsurile nu vor fi aplicate: „Vrem o repartizare echitabilă a costurilor crizei", a spus Popescu. Sindicaliştii au declarat că vor protesta în fiecare zi, urmând ca atunci când se votează moţiunea de cenzură să scoată în stradă circa 20.000 de oameni.

100 de asistenţi sociali, executaţi silit

În ţară efectele crizei au început să fie percepute de bugetari înainte de tăierile din salarii. Pe numele a 100 de angajaţi din cei 157 ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj băncile au emis titluri executorii, după ce, la începutul anului, aceştia au pierdut sporurile şi alte drepturi salariale.

Cornelia Bercea, 45 de ani, îngrijitor la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Adulţi Bîlteni, a ameninţat, după ce a aflat decizia băncii, că-şi va pune capăt zilelor.

„Am un venit de 600 de lei. Am rate la două bănci, de 180 de euro şi 550 de euro. Cred că o să mă spânzur", a spus femeia.

Unii merg la sapă să câştige un ban în plus. „Fac zilnic 60 de kilometri ca să ajung la serviciu. Ne-a fost tăiat şi decontul pentru abonamentul de transport. Salariul de încadrare este de 640 de lei, am doi copii în întreţinere şi o rată de 700 de lei la bancă. A venit o notificare la locul de muncă, o să fiu executată silit. Ca să asigur mâncarea la copii, merg la săpat, pe la vecini" , a spus Cornelia Pupăză, 35 de ani, îngrijitor la DGASPC Gorj.

Ungaria, înainte cu un pas

Ungaria este într-o altă etapă în privinţa măsurilor anti-recesiune. Astăzi, premierul Vik­tor Orban va prezenta şi el, în faţa Parlamentului, planul anti-criză. Potrivit analiştilor, prin măsurile dure introduse de guvernul socialist al lui Gordon Bajnai s-au făcut deja primii paşi.

În anii 2009-2010, Ungaria a îngheţat pensiile şi salariile din instituţiile publice, a eliminat plata celei de-a 13-a pensii şi a blocat angajările în sistemul bugetar. Consolidarea economică trebuia însă continuată.

Planul conturat de Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, are în vedere menţinerea deficitului la 3,8% (ţinta stabilită cu FMI) şi acţionează pe două planuri - economisire şi stimularea relansării economice. În acest an, guvernul maghiar trebuie să economisească aproximativ 1-1,5% din PIB, ceea ce înseamnă mai multe sute de miliarde de forinţi.   

Impozite pentru bănci

Potrivit cotidianului „Magyar Hirlap", printre măsurile preconizate de guvern ar fi impozitarea salariului minim, naţionalizarea caselor de pensii private şi comasarea unor instituţii publice.

Ministrul a menţionat stimularea investiţiilor şi accelerarea accesării fondurilor europene. Vor fi introduse impozite speciale pentru bănci, în condiţiile în care instituţiile financiare au avut, şi pe timp de criză, profituri de 300 de miliarde de forinţi.Reducerea impozitelor (promisă de Fidesz în campania electorală) va fi  amânată. Astfel, în 2011 se va introduce o cotă unică de impozitare pentru persoanele fizice, probabil de 16% (ea fiind acum de 18,3%).

Ministrul maghiar al Economiei a explicat că se analizează şi sistemul cotei unice. Ungurii au avut de suferit în special din cauza prăbuşirii forintului (ca urmare a scăderii încrederii investitorilor şi, recent, a declaraţiilor unor oficiali că situaţia Ungariei este comparabilă cu cea a Greciei), majoritatea având împrumuturi luate în monedă străină. Deficitul bugetar al Ungariei prognozat pentru 2010 este de 4,1%, comparativ cu media europeană de 7,2%.  A contribuit Mariana Bechir

Greşelile României

A introdus impozitul minim (forfetar), măsură care a „măturat" de pe piaţă peste 120.000 de firme mici, fără ca la buget veniturile să crească;

A „aspirat" banii din economie cu o intensitate de aproape un miliard de euro pe lună, lăsând firmele fără banii  necesari activităţilor curente şi relansării;

A protejat aparatul birocratic de stat, în timp ce firmele din sectorul privat făceau ajustări dureroase;

A continuat să majoreze cheltuielile bugetare, deși veniturile scădeau vertiginos, deficitul public atingând, astfel, ordinul zecilor de miliarde de lei.

Greşelile Ungariei 

Ungaria chiar poate vorbi de o moştenire grea, de datorii publice provenite încă de pe vremea sistemului socialist, care acum reprezintă, potrivit unor aprecieri, aproape 80% din PIB.

După 1989, deşi s-a încercat introducerea unei politici de austeritate atât guvernele de centru-dreapta cât şi cele socialiste au contribuit la acumularea în continuare a datoriilor.

Primul guvern Orban şi guvernele socialist-liberale - Medgyessy şi Gyurcsany - au luat măsuri populiste, majorând pensiile, salariile, oferind a 13-a pensie, bonuri de vacanţă și numeroase ajutoare pentru mame.

Haine vechi contra fasole

Nicolae Carabet a dat un kilogram de fasole în schimbul unei perechi de pantaloni

Ca să nu rămână cu marfa nevândută, o firmă din Focşani, care are un magazin de haine la mâna a doua în zona Piaţa Moldova, a decis să vândă haine în schimbul bonurilor de masă sau al produselor agroalimentare: fasole, porumb, grâu.

„Magazinul meu este astăzi mai mult gol. Trebuia să fac ceva! Pentru o cămaşă, care costă opt lei, primesc în schimb un bon sau un kilogram de fasole", ne spune Luminiţa Iliciuc, patroana magazinului.

Femeia a declarat că pentru a nu lăsa loc de interpretare organelor fiscale care ar putea veni în control, toate operaţiunile sunt înregistrate în contabilitate. 

Nicolae Carabet, din Panciu, a plătit în fasole marfa cumpărată.  „Am muncit la câmp şi am acasă un sac de fasole, aşa că mi-a fost uşor să pun deoparte un kilogram ca să-mi plătesc pantalonii de la magazin. E o idee bună, pentru că banii îi scoţi mai greu din buzunar. Eu chiar nu am bani. Muncesc cu ziua şi primesc în schimb alimente", ne‑a declarat Carabet. 

Unguri confruntaţi cu şomajul

Filiala Sony de la Gödöllö (centrul Ungariei) îşi va reloca activitatea, până în decembrie, la Kuala Lumpur, Malaysia. Drept rezultat, 540 de persoane îşi vor pierde locurile de muncă, scrie "Magyar Hirlap".

"Am doi copii, stau cu chirie, trebuie să plătesc creditele şi sunt disperat din cauza pierderii locului meu de muncă", a declarat unul dintre muncitori.

"Decizia are două consecinţe grave: desfiinţarea a 540 de posturi şi pierderea taxelor plătite de societate. Din păcate, în oraşul nostru nu putem găsi acum un număr atât de mare de locuri de muncă", a explicat György Gémesi, primarul oraşului.

Riscuri şi de-o parte,şi de cealaltă a Tisei

Analistul economic Laurian Lungu observă că atât în România, cât şi în Ungaria: „Guvernele noi întâlnesc situaţii fiscale dificile (lăsate de cabinetele anterioare). În ţara vecină, tăierile de venituri aplicate acum un an sunt urmate de noi măsuri. La noi persistă încă riscul ca, după tăierile anunţate acum, să fim nevoiţi să creştem şi taxele", ne-a declarat Laurian Lungu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările