VIDEO Secretele Mineriadei: Liviu Petrina: „Ştiam dinainte că sediul PNŢcd va fi devastat“

Secretarul general al PNŢcd din 1990 vorbeşte despre cum s-au văzut evenimentele din 13-15 iunie din interiorul Opoziţiei. Liviu Petrina era, în 1990, secretarul general al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢcd) şi unul dintre liderii Opoziţiei.

A trăit ca factor implicat toate frământările din urmă cu 20 de ani şi a ajuns să fie acuzat că a cărat cu maşina personală sticlele incendiare cu care a fost atacată Televiziunea şi că ar fi făcut parte din fosta Securitate.

Petrina (70 de ani) povesteşte, printre altele, cum a ajuns Ion Raţiu candidatul ţărăniştilor la prezidenţialele din mai '90 şi cum au fost avertizaţi cu două zile înainte că sediul partidului va fi devastat.

Citiţi şi:

„Tricolorii“: „Iliescu era în fruntea libertăţii“

Mineriada acasă la Corneliu Coposu

Ne scriu „golanii“!

„Adevărul": Domnule Petrina, cum s-a organizat Partidul Ţărănesc imediat după Revoluţie?

Liviu Petrina: În 22 decembrie 1989, mişcarea ţărănistă a renăscut. Mai întâi prin înfiinţarea Partidului Creştin Naţional Ţărănesc. Printre cei care au pus bazele acestui partid mă aflam şi eu, împreună cu Ioan Alexandru şi cu alţii. După numai patru zile ne-am unit cu Partidul Naţional Ţărănesc istoric şi s-a format Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢcd). Eu am fost desemnat secretar general, Ioan Alexandru şi Ion Diaconescu erau vicepreşedinţi, iar Corneliu Coposu era preşedinte.

S-a vorbit mult despre prima apariţie a ţărăniştilor la Televiziune, pe care unii au catalogat-o drept catastrofală. Cristian Tudor Popescu spunea că aţi avut nişte priviri crâncene şi aţi speriat lumea.

Nu e adevărat, am apărut ca nişte oameni normali. Sigur că Ion Puiu, care făcuse 17 ani de închisoare, avea o pornire împotriva comunismului. Dar Ion Diaconescu a citit foarte clar pe post că nu avem nimic împotriva celor patru milioane de membri de partid, că noi dorim să restabilim statul de drept. Frontul Salvării Naţionale (FSN) a ştiut să-i manipuleze însă pe oameni şi, prin aparatul moştenit de la comunişti, să denatureze toate mesajele noastre.

E adevărat, FSN avea nişte structuri în spate, pe când Opoziţia abia căpăta contur.

FSN s-a făcut stăpân pe întreaga avere a statului. În campania electorală ei umblau cu autocarele, iar noi cu o Dacie. Regimul Iliescu-Roman a vrut să suprime, prin teroare, opoziţia reală, care, abia ieşită din ilegalitate, avea forţe fragile. Ne-au şicanat în permanenţă. Pe 31 decembrie 1989 ne-au scos cu tancheta din sediul Partidului. Am mers la Guvern, unde era instalat FSN, şi am vorbit cu Dumitru Mazilu. El mi-a spus că Ion Iliescu a hotărât să fim evacuaţi.

„Am avut trei morţi în timpul campaniei"

În perioada campaniei electorale din 1990 cum a fost?

Noi am avut trei morţi în timpul campaniei electorale, decese produse în urma violenţelor provocate de contramanifestaţiile FSN. Mulţi cred că nu trebuia să ne prezentăm la alegeri. Peste tot unde mergeam în ţară eram şicanaţi. La Bistriţa am fost atacaţi în Prefectură. Nişte beţivi plătiţi de FSN ne-au huiduit şi au vrut să intre peste noi. În satul lui Coposu, femeile au fost puse să strige: „Nu vrem pământ!".

Cum a ajuns Ion Raţiu să fie candidatul PNŢCD la alegerile din mai 1990?

Raţiu era unul dintre membrii activi ai partidului în diaspora. După Revoluţie a luat legătura cu noi. A sunat la sediu şi chiar eu am răspuns. Mi-a zis „Domnule Petrina, vreau să vin în ţară". Şi eu i-am spus că îl aşteptăm. Convorbirea a avut loc cam pe 10-12 ianuarie şi i-am zis să vină în 24 ianuarie, pentru că e o zi semnificativă. Şi atunci a venit, însoţit de vreo 2-3 parlamentari englezi. Avea relaţii foarte bune în Occident.  Dacă nu apărea Raţiu, ar fi candidat Ioan Alexandru. Corneliu Coposu nu a vrut să candideze la prezidenţiale.

Rezultatele alegerilor au consfinţit o victorie zdrobitoare a lui Ion Iliescu şi a FSN.

Da, am fost şocaţi pentru că ne aşteptam la rezultate mult mai strânse. Eu am candidat la Bistriţa şi eram convins că voi intra în Parlament. Afluxul de oameni către noi era foarte mare, veneau cu miile. Numai că erau puţini faţă de marea masă a românilor care era manipulată sau speriată. Fosta Securitate a fost foarte activă în perioada campaniei electorale.

La ce vă referiţi?

Vă dau un exemplu. M-am dus la biserică la mine în sat, prin februarie '90, şi preotul, care îmi fusese şi învăţător, mi-a adus nişte elogii extraordinare. După vreo trei săptămâni a început să mă atace sistematic. Şi-a schimbat atitudinea la 180 de grade. De ce? El avusese în trecut un accident, lovise pe cineva cu motocicleta şi Securitatea muşamalizase. Era popă şi au aranjat lucrurile. Şi au venit şi i-au spus: „Părinte, decontul". De atunci m-a atacat sistematic. Au fost lucruri tragice. Oameni care au fost nevoiţi să facă noi compromisuri după perioada cumplită din comunism.

"FSN a ştiut să-i manipuleze pe oameni şi să denatureze toate mesajele noastre."

Liviu Petrina
fost secretar general al PNŢcd

Acuzat că era omul Securităţii

Liviu Petrina are acum 70 de ani şi este vicepreşedintele actualului PNŢcd.  În anii '90 s-a spus despre el că ar fi omul Securităţii infiltrat în PNŢcd, iar jurnaliştii Mircea Dinescu şi Cornel Ivanciuc au scris în 1997 un articol în „Academia Caţavencu" în care îl acuzau direct pe Petrina că a făcut parte din fosta Securitate.

„Eu am fost diplomat de carieră, dar n-am avut relaţii cu Securitatea. Aceste zvonuri au fost folosite de regimul Iliescu pentru a lovi în PNŢcd. Pe cei doi jurnalişti i-am dat în judecată şi am câştigat la CEDO. Ivanciuc a recunoscut chiar el că a fost informator al Securităţii", susţine Petrina.

„Opoziţia era finanţată de americani"

Ion Iliescu (stânga) şi Petre Roman, marii câştigători ai alegerilor din 1990   Foto: Corbis



Ion Iliescu, fostul lider al FSN, răspunde cu o dezvăluire la acuzaţiile pe care Liviu Petrina le face în calitate de reprezentant al Opoziţiei din 1990. Fostul preşedinte al României susţine că tot ce însemna mişcare de Opoziţie în România de acum 20 de ani era finanţat din Statele Unite.

„Pentru unii, Piaţa Universităţii era boemă. Mergeau ca la spectacol, că-l ascultau pe Paţurcă şi pe nu ştiu mai cine. Dar ce cânta Paţurcă? Care era conţinutul versurilor lui? Aia era altceva. Mişcarea de Opoziţie e una, iar instigarea la violenţă este altceva. Iar mişcarea a fost finanţată şi din ţară, şi din afară. National Endowment for Democracy a finanţat atunci PNL, PNŢCD, Liga Studenţilor, Sindicatul Frăţia şi România Liberă. Fundaţia National Endowment for Democracy e finanţată de Congresul Statelor Unite ale Americii. Ei dau rapoarte anuale - ce fac cu banii. Şi în raportul pe 1990 apărea că în primăvară au finanţat în România partidele şi unităţile pe care le-am spus. A ieşit după aceea scandal. Ioan Alexandru, de la PNŢcd, a făcut scandal, că la cine au ajuns banii de care vorbesc ăştia?", a declarat Ion Iliescu pentru „Adevărul".

„Lăsaţi-mă cu Rusia, domnule"

Petrina recunoaşte că ­PNŢcd primea sprijin sub diverse forme dinspre Occident, dar spune că afirmaţiile lui Iliescu sunt o diversiune:

„Domnul Iliescu, cu şiretenia lui bine-cunoscută, amestecă iarăşi lucrurile. FSN acaparase întreaga putere financiară şi logistică a statului comunist, în timp ce partidele istorice veneau după o rezistenţă de 50 de ani în faţa regimului sovieto-comunist. Evident că organizaţiile care promovau democraţia au sprijinit partidele care susţineau instaurarea statului de drept în România. Au fost mai multe fundaţii din Occident care ne-au ajutat. Dar Piaţa Universităţii n-a trebuit să fie finanţată. Piaţa era singurul mijloc de exprimare. N-a fost nevoie să finanţeze cineva, oamenii stăteau acolo din pură convingere. Poveştile cu dolarii care s-ar fi împărţit prin Piaţă sunt inepţii şi propagandă de joasă speţă. Ioan Alexandru se referea la cu totul alţi bani, nu-mi amintesc exact împrejurările".

Întrebat dacă FSN nu primea la rândul său un sprijin considerabil de la Răsărit, din moment ce Opoziţia era susţinută de Occident, Ion Iliescu şi-a ieşit din fire:

„Lăsaţi-mă cu Rusia, domnule. Cu Rusia nu aveam niciun fel de relaţie. Asta e problema? Aşa se pune problema? Deci orientarea politică a fiecărei ţări este în funcţie de evoluţia raporturilor de forţe în ţara dată. Iar la noi, Revoluţia s-a făcut pentru deschiderea spre Occident. De la Est n-a încercat nimeni să ne atragă. N-am avut asemenea chestiuni. Cine să o facă, domnule? Rusia era ea într-o anarhie totală. Era o disoluţie a statului. Era în destrămare Uniunea Sovietică. Boris Elţîn a însemnat disoluţia statului".

"Am mers cu delegaţii din partea PNŢcd la multe ambasade. Cel cu care aveam contacte din partea ambasadei americane a fost condamnat ca spion KGB."
Liviu Petrina
fost secretar general al PNŢCD

Atacarea TVR, pusă pe seama ţărăniştilor

14 iunie 1990: Liviu Petrina, intervievat de Alexandru Stark



Unul dintre principalele obiective pe care regimul Iliescu le-a urmărit în 13-15 iunie 1990 a fost neutralizarea Opoziţiei. Pe lângă faptul că sediile partidelor istorice au fost devastate în dimineaţa de 14 iunie, iar o parte dintre liderii marcanţi ai acestor formaţiuni au fost „vizitaţi" de mineri chiar la domiciliu, Puterea a urmărit compromiterea Opoziţiei şi printr-o serie de manipulări grosolane puse în practică în acele zile.

Manipulările lui Răzvan Theodorescu

După incidentele care au avut loc în seara de 13 iunie la Televiziune, Răzvan Theodorescu, directorul Radioteleviziunii, a făcut următoarea declaraţie: „Posedăm o casetă în care apare domnul Liviu Petrina, secretarul general al PNŢcd, în timp ce umblă cu maşina în jurul Televiziunii distribuind benzină pentru cocktailuri Molotov". Nimeni nu a văzut vreodată caseta respectivă, iar Liviu Petrina susţine că „după ce ­l-am ameninţat că-l dau în judecată, Răzvan Theodorescu mi-a recunoscut că acea presupusă casetă nu a existat niciodată".

„Adevărul" a prezentat, în cadrul serialului „Secretele Mineriadei", probe incontestabile care dovedesc faptul că atacarea Televiziunii a fost o diversiune pusă la cale de regimul Iliescu. Liviu Petrina mărturiseşte că până şi persoanele apropiate ajunseseră să creadă ceea ce s-a spus despre el la Televiziune în preajma evenimentelor din 13-15 iunie: „Verişoara mea din satul natal, când am vizitat-o în vara lui 1990 şi i-am explicat cum a fost, m-a întrebat: «Păi cum, Liviuţă? Televiziunea are voie să mintă?». Pentru oamenii de la sat, Televiziunea era ceva sfânt. Tot ce se zicea acolo luau de bun!".
„Bandajul de pe capul meu este tot un adevăr?"

Liviu Petrina a fost reţinut în noaptea de 13 spre 14 iunie 1990 în Palatul Victoria, apoi mutat într-o secţie de poliţie de pe Calea Rahovei. „Acolo l-au adus pe unul de la Televiziune, Alexandru Stark, care mă întreba cum am atacat Televiziunea". Interviul pe care Stark i l-a luat în dimineaţa de 14 iunie lui Liviu Petrina şi pe care îl puteţi vedea în format video pe www.adevarul.ro este o adevărată lecţie de manipulare.

Alexandru Stark apare gâfâind şi cu un bandaj penibil înfăşurat în jurul capului, depăşindu-şi cu mult calitatea de simplu reporter: „Constat cu stupefacţie că aţi fost reţinut. În calitate de conducător de partid? (...) Aţi fost văzut făcând curse spre Televiziune. Şi aţi provocat şi un accident. Există o femeie care este accidentată de maşina dumneavoastră şi eraţi în stare de ebrietate".

Secretarul general al PNŢcd susţine că „totul este o înscenare", dar asta nu face decât să-i ridice mingi la fileu reporterului. „Credeţi că o înscenare a fost şi găsirea în subsolurile Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat a unei cantităţi de droguri, să le spunem, halucinante, sticle cu incendiare, arme? Tot înscenare a fost? Au fost găsite în sediul partidului dumeavoastră. Le-a adus cineva?", întreabă Alexandru Stark.

„Sper că adevărul va ieşi la iveală", afirmă, la un moment dat Liviu Petrina. Setea de manipulare a reporterului TVR atinge cote maxime: „Bandajul din capul meu este tot un adevăr?". „Este inacceptabil să se folosească violenţa, în orice împrejurare", răspunde reprezentantul PNŢcd. Stark continuă în aceeaşi notă: „Şi dacă vă spun acum că acela care a dat în mine şi în colegii mei a primit fonduri de la dumneavoastră ca să vină la Televiziune? Îmi pare rău că dumneavoastră, domnule Petrina, conducător de partid istoric, aţi ajuns aici".

„Voican a fost la devastări“

Gelu Voican Voiculescu, varianta 2010  Foto: Lucian Muntean


Cum caracterizaţi evenimentele din 13-15 iunie?

Pe 11 iunie, Ion Iliescu şi Petre Roman au făcut o şedinţă în care au pus la cale tot ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie. Tot ce s-a întâmplat în acele zile a fost organizat în mod cert de FSN, de oamenii lui Gelu Voican. Voican avea un serviciu secret strict subordonat lui şi prin ăştia a pregătit totul. Un medic care lucra pentru acest serviciu i-a spus lui Corneliu Coposu, cu câteva zile înainte, să părăsim sediul. Am ştiut cu două zile înainte că sediul PNŢCD va fi devastat. Şi la mine acasă a fost o echipă de mineri. Numai serviciile secrete ­ştiau unde stau şi au putut să-i dirijeze.

Am avut mărturii care ­l-au indicat pe Gelu Voican Voiculescu drept cel care a devastat sediul PNŢcd.

Da, sediul a fost devastat înainte de venirea minerilor. Portarul a confirmat ulterior că era şi Gelu Voican printre cei care au fost la devastări. Eu am fost reţinut în Palatul Victoria în noaptea de 13 spre 14 iunie şi dimineaţa a venit Gelu Voican - nu mai avea barbă - şi mi-a spus: „Vin de la sediul PNŢ, am făcut prăpăd acolo, la voi". Erau martori trei soldaţi din Bacău încorporaţi în mai 1990.

"În noaptea de 13, cumnatul lui Petre Roman, îmi zicea: «Vezi ce prost ai fost că n-ai mers cu domnul Iliescu? Acuma erai ministru»."
Liviu Petrina
fost secretar general al PNŢcd

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: