VIDEO Noi detalii privind tragedia din Colectiv: containerul de la ieşirea din club a funcţionat ca o cameră de gazare - concluziile raportului INSEMEX

VIDEO Noi detalii privind tragedia din Colectiv: containerul de la ieşirea din club a funcţionat ca o cameră de gazare - concluziile raportului INSEMEX

Stâlpul metalic pe care erau aşezate artificiile era la mai puţin de patru metri de stâlpul pe care era buretele de antifonare FOTO Arhiva mea/Facebook

Spuma poliuretanică, materialul folosit pentru antifonarea clubului Colectiv, a fost principala cauză a incendiului care a avut loc pe 30 octombrie 2015. Asta reiese din raportul INSMEX în care se precizează că viteza propagării flăcărilor a fost de 2,3 metri pe secundă, iar concentraţia de gaze toxice a crescut de 2.000 de ori în jumătate de minut. 27 de persoane au murit în noaptea tragediei, însă bilanţul a ajuns săptămâna aceasta la 64.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit raportului întocmit de Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie Anti-explozivă (INSEMEX), după aprinderea artificiilor pentru a doua oară în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity, o scânteie a ajuns pe stâlpul de lângă scenă, acoperit cu burete de antifonare, iar în patru secunde flăcările au ajuns şi la tavan. 
 
Aproape imediat au început să cadă picuri fierbiţi de spumă poliuretanică topită din tavan, arată Digi24.
 
Spuma poliuretanică este considerată un combustibil periculos, din cauza uşurinţei cu care se aprinde, a combustibilităţii ridicate şi a toxicităţii mari a gazelor de ardere produse. 
 
Specialiştii d ela Petroşani au precizat că aceasta se descompune, în general, la 180 de grade Celsius şi la aproape 300 se autoprinde. INSEMEX arată că în club, temperatura a ajuns la peste 600 de grade, iar la nivelul tavanului au fost peste 1.000 de grade.
 
Mai mult, viteza de propagare a flăcărilor de fost de 2,3 metri pe secundă, astfel că jumătate de tavan s-a aprins instantaneu.
 
În clubul Colectiv erau cinci extinctoare, dar într-o cameră separată
 
În privinţa artficiilor, specialiştii precizează că acestea erau plasate pe un cadru metalic aflat la circa patru metri de stâlpul care a luat foc. Camerele de supraveghere au prins momentul în care Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, a observat flacăra, la 7 secunde de când artificiile nu mai ardeau.
 
În club existau cinci extinctoare, depozitate însă într-o încăpere separată, în care era şi tabloul electric. Inginerii de la Petroşani au găsit după încendiu un singur stingător care fusese folosit, însă,spun aceştia, a fost inutil deoarecere bureţii nu fusesă niciodată curăţaţi.
 
În privinţa containerului de la ieşirea din clubul Colectiv, specialiştii INSEMEX au precizat că, timp de 11 minute, acesta a funcţionat ca o cameră de gazare. Anchetatorii precizează că multe persoane şi-au pierdut viaţa în acest loc fie din cauza flăcările care veneau din club, din cauza fumului gros sau din cauza gazului toxic.
 
Ce spune expertiza tehnică
 
Despre buretele poliuretanic se menţionează şi în expertiza tehnică realizată de un expert la cererea procurorilor Parchetului General. În acest caz, expertul precizeaz că  spaţiul în care funcţiona clubul Colectiv nu era conform din foarte multe puncte de vedere.
 
„Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză, au arătat importatorii”, se arată în raportul depus la Parchet.
 
De asemenea, este aşteptat şi raportul Corpului de Control al Guvernului care stabileşte modul ăn care au acţionat autorităţile în cazul incendiului din Clubul Colectiv.
 
   
 
Tragedia din Colectiv. Bilanţul a ajuns la 64 de morţi 
 
În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.
 

Parchetul Capitalei a deschis un dosar penal în acest caz care a fost preluat de Parchetul General. Cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea - au fost puşi sub control judiciar, asta după ce au fost atât în arest preventiv, cât şi în arest la domiciliu. 

Pe de altă parte, Daniela Ioana Niţă şi Cristian Mihai Niţă, precum şi artificierul Viorel Zaharia sunt şi ei urmăriţi penal.

Cei doi pompieri, George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa normelor PSI, sunt şi ei urmăriţi penal. De asemenea, ei au fost deja trimişi în judecată, însă dosarul a fost întors pe masa procurorilor de către magistraţii Curţii Militare de Apel Bucureşti.   

Fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone,  a ajuns şi el în atenţia procurorilor anticorupţie, care au deschis un dosar penal pe numele acestuia. Alături de el, alte două funcţionare din cadrul instituţiei sunt vizate de anchetă.

Pe aceeaşi temă:

CONCLUZII Incendiul din Colectiv a durat doar două minute şi jumătate, timp în care au murit 27 de persoane

Tragedia din Colectiv. Patronii clubului bucureştean, citaţi la Parchetul General

Tragedia din Colectiv. Bilanţul tragic a ajuns la 64 de morţi după ce încă un rănit a murit luni la Spitalul Floreasca

RAPORT ISU a trimis iniţial la Colectiv două echipaje medicale. La al doilea apel, s-a decis să se aştepte ca primele echipaje să ajungă la faţa locului 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: