VIDEO În coasta Rusiei, avioanele de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române încep în februarie misiunile de poliţie aeriană la graniţele României şi NATO

Cele mai recente achiziţii ale Forţelor Aeriene Române, avioanela de luptă F-16 Fighting Falcon, încep în februarie misiunile de poliţie aeriană la graniţele României şi NATO. Asta după ce va fi finalizat stagiul de pregătire al piloţilor şi se rezolvă toate problemele tehnice legate de dotarea avioanelor.  Aceasta misiune este făcută în acest moment de piloti canadieni dotaţi cu avioane F-18 găzduite de Baza Mihail Kogalniceanu.

Demararea acestor misiuni a fost anunţată de ministrul Apărării Mihai Fifor. "Statul Major al Forţelor Aeriene dă asigurări că începând cu luna februarie vom putea ieşi la Poliţia Aeriană cu F16. Atunci se termină toată procedura, toată pregătirea necesară pentru a opera aceste avioane în condiţii de maximă siguranţă şi operativitate”, a precizat Fifor.

Demnitarul a subliniat că a discutat cu oficialii americani despre programul de achiziţie a aeronavelor F16 în vizita pe care a făcut-o în SUA, precizând că a primit asigurări că România va fi sprijinită în acest demers.

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a declarat că în vizita pe care a făcut-o în SUA a discutat cu secretarul american al Apărării, James Mattis, achiziţia de către România a celor cinci avioane F 15, în primă fază, şi a primit asigurări că SUA va sprijini acest demers, în condiţiile în care este necesar avizul Statelor Unite pentru derularea procedurii.

"S-a discutat (în SUA, n.r.) şi despre programul F16 pe care dorim să continuăm să le achiziţionăm. În primă instanţă sunt cele cinci aeronave pe care urmează să le achiziţionăm tot din Portugalia, aşa cum s-a întâmplat şi cu celelalte 12. E adevărat, am cerut sprijin şi Secretarului Apărării, pentru că fie că se cumpără din Portugalia, fie că se cumpără din altă ţară aliată, procedura e aceeaşi şi este nevoie de un acord al Guvernului SUA pentru ca această procedură să aibă loc. Vă asigur că secretarul Jim Mattis ne-a dat toate asigurările că va exista sprijin pentru acest program. Pe de altă parte, am discutat în continuare despre cele 36 de aeronave pe care intenţionăm să le achiziţionăm, astfel încât să putem completa nevoia de înzestrare a armatei”, a declarat ministrul Mihai Fifor.

Pregătirea piloţilor

Aflate de ceva timp în dotarea Forţelor Aeriene Române, mai exact în cadrul Escadrilei 53, cele 12 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon nu sunt în acest operaţionale din mai multe motive. În primul rând, numărul piloţilor care au terminat formarea pentru a putea opera un astfel de avion este insuficient. Concret, pentru a fi gata de luptă, piloţii români de F-16, care zboară sub numele “WARHAWKS” (Şoimii războiului –n.red.)  şi sub deviza “We prey, they pray”, trebuie să aibă la activ în jur de 200 de ore de zbor pe aceste aparate, în funcţie de tipul de misiune. 

FOTO Forţele Aeriene Române

Conform unor surse, un pilot are nevoie între 140 şi 180 de ore de zbor pe F-16 Fighting Falcon pentru a fi declarat gata de luptă pe acest aparat. În mediile militare aliate, un cuantum de 200 de ore de zbor pe acest aparat este considerat ideal dar, la carte, sunt obligatorii cel puţin 140 de ore.

Diverse faze de antrenament

Apoi, un pilot trebuie să treacă prin diverse faze de pregătire pentru ca, în final, să execute o întreagă varietate de misiuni cu această aeronavă. Acest lucru se face pas cu pas şi după o planificare riguroasă. Ca exemplu, MApN a trimis iniţial în Portugalia la pregătire trei piloţi, după care şase şi mai apoi nouă. Din Portugalia au venit nouă piloţi antrenaţi, la diferite niveluri de antrenament. Acasă, cei mai experimentaţi au început să-i formeze pe piloţii care nu au fost selectaţi să plece la cursurile din străinătate.

În paralel, şi “instructorii” şi-au continuat si ei formarea pentru diverse tipuri de misiuni. În plus, piloţii care sunt la un grad înalt de pregătire pleacă în Statele Unite unde fac antrenamentele finale cu piloţi-instructori americani.

Şi toată această pregătire se face la niste standarde stricte care, susţin piloţii, nu sunt compatibile sută la sută cu cele româneşti.

Scopul final al acestor cursuri intensive este încadrarea structurii Escadrilei 53 cu  personal apt de luptă în orice moment. Conform standardelor NATO încadarea minimă pentru acest tip de avion este de 1,5 piloţi pe fiecare aparat de luptă, adica avem nevoie de cel puţin 18 piloţi cu toate cursurile încheiate.

Muniţia trebuie să fie în stoc

În fine, pentru a declara  Escadrila 53 ca fiind operativă, la respectiva bază Aeriană trebuie să fie în stoc toate tipurile de muniţie pe care le foloseşte F-16 Fighting Falcon.

Demersuri în acest sens s-au făcut sau sunt în curs de a fi puse în practică. De exemplu, în luna ianuarie a acestui an,  Departamentul American al Apărării a desemnat compania Raytheon Missile Co. din Tucson, Arizona, câştigătoarea unei licitaţii pentru furnizarea de rachete aer - aer de tip AMRAAM. 

Până în ianuarie 2020, compania va furniza rachete în valoare de peste 630 de milioane de dolari. Conform Departamentului American al Apărării un anumit procent din aceste rachete va ajunge în România  pentru înarmarea avioanelor F-16.

Advanced Medium-Range Air-to-Air Missile, pe scurt AMRAAM, este o rachetă aer-aer ultramodernă cu rază de medie de acţiune (dincolo de raza vizuală), cu radar activ propriu.

Conform unor specialişti, racheta AMRAAM are puţini rivali pe piaţă. S-a dovedit a fi letală în luptă, echipamentele de căutare fiind capabile să găsească rapid ţintele în cele mai dificile medii de luptă.

Procurată de 37 de ţări, inclusiv SUA., racheta AMRAAM şi-a dovedit eficacitatea în luptă fiind în dotarea unor avioane ca F-16, F-15, F / A-18, F-22, Typhoon, Gripen, Tornado şi Harrier.