Primul interlocutor a fost generalul medic FLORIN PAUL, un conaţional extrem de dinamic, timp de 24 ani, din 1994, până 2018, fiind cu responsabilităţi aparte în multiple activităţi internaţionale. Iată doar câteva dintre cele mai relevante: 1994 / UNOSOM II, Somalia, şeful Departamentului de Boli Infecţioase şi Tropicale. 1995 – 1996 / Director medical, UNAVEM III, Angola. 2005 / Comandantul Detaşamentului Medical Românesc afiliat Spitalului Militar - american - de Campanie, din Abu Ghraib, în Iraq. Consultant al Medicului Şef al Iraqi Freedom Mission, pe probleme de epidemiologie şi patologie infecţioasă. 2007 – 2010 / Şeful Secţiei de suport medical în cadrul Diviziei de suport logistic / la sediul ONU. 2010 – 2012 / Director medical, Biroul de sprijin al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru AMISOM - Misiunea Uniunii Africane în Somalia. 2012 – 2015 / Director medical, UNIFIL - Forţa Interimară a Naţiunilor Unite în Liban. 2016 – 2018 / Consilier medical, EUCAP-Niger, Uniunea Europeană . Generalul medic FLORIN PAUL a activat şi la Comitetul şefilor serviciilor medicale ale armatelor ţărilor membre NATO, în comitetele şi grupurile de lucru ale NATO pe probleme de epidemiologie, medical intelligence şi arme de nimicire în masă – componenta biologică. A fost lector pe probleme de protectie impotriva atacurilor biologice, la centre de profil din România şi Turcia, şi la şcoala medicală militară din San Antonio, Texas. 1998-2009 / Membru al Simpozionului de tratament medical chimic şi biologic – grup internaţional de lucru – cu participanţi permanenţi din aproximativ 40 de ţări. 2004 – 2009 / Membru al grupului de lucru NEW DEFENSE AGENDA, Bruxelles, pentru expertiza în domeniul protecţiei medicale impotriva armelor de nimicire în masă. A publicat zeci de lucrări de specialitate, în ţară şi peste hotare fiind extrem de apreciat pentru capacitatea sa vizionară şi experienţa de excepţie dobândită în zone periculoase pentru medicii militari ai ONU. 

Al doilea interlocutor – la 6TV - a fost geopoliticianul dr. Alexandru Georgescu, care poposeşte des, la cursuri şi reuniuni ştiinţifice de profil, din Uniunea Europeană, SUA şi China. 

CHINA

Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În opinia generalului medic Florin Paul, este logic să comparăm ceea ce s-a întâmplat prin 2003 cu coronavirusul SARS, cu ce se întâmplă acum, cu noul CORONAVIRUS. Atunci, ciclul de multiplicare a SARS era cam la şapte-opt zile. La virusul de acum, COVID-19, multiplicarea are loc cam la 4,5 zile. De aici derivă concluzia dr. Florin Paul, că timpul pe care organismul uman, ce se întâlneşte pentru prima dată cu această structură antigenică, este probabil prea mic, pentru ca organismul să aibe timpul să îşi creeze anticorpi. 

Aşa se explică de ce se extinde COVID-19 atât de repede. Realizarea unui echilibru, atât a individului cât şi a grupului din care face parte, este dată de siguranţă – susţine generalul Paul:”Ai siguranţa că dacă treci pe verde nu te calcă o maşină. Aici este vorba de o atitudine normală, într-o ţară normală, în care toate structurile societăţii sunt în stare să apere pe toţi la un loc şi pe fiecare în parte.” 

“Eu am o viziune un pic mai agresivă - a continuat Florin Paul - şi dacă ne uităm la ce se întâmplă prin preajma noastră ne dăm seama că noi suntem în preistoria atitudinii japoneze faţă de CORONAVIRUS. Despre acest virus nu ştia nimeni nimic în România. Şi nu s-a gândit nimeni cum trebuie să se acţioneze într-o asemenea situaţie. Un ministru al sănătăţii ne explica, pe micul ecran, relativ recent, de ce apa din Bucureşti nu este bună. Calitatea tehnică a expunerii ar fi fost de 1000 de ori mai bună dacă venea un specialist de la APANOVA. Morala? Fiecare ar trebui să stea în banca lui şi să îi lase pe cei care se pricep, să se ocupe de lucrurile astea. Apoi tot auzim sintagma...virusul ucigaş. Nu. Virusul nu este ucigaş. Dacă există o fiinţă ucigaşă, pe pământul acesta, este omul. Cred că noi, oamenii suntem cei care greşim cel mai mult, nu virusul. Soluţia ar fi ca aceia care se pricep să fie întrebaţi, să fie chemaţi să ajute la dezvoltarea modalităţilor de intervenţie, a planurilor pentru viitor, astfel încât să existe o anumită coerenţă.” 

Păstrarea proprietăţii formidabile a poporului nostru, a bunului simţ, în tot ceea ce face un cetăţean sau altul este o normă de conduită recomandată de dr. Florin Paul, pentru o perioadă marcată de informaţii incomplete pentru opinia publică. În plus, el recomandă ca să fie contactaţi cei ce se pricep la tratarea simptomelor medicale, asta pentru că viaţa fiecăruia depinde de deciziile pe care le luăm zilnic. Pentru argumentarea anumitor măsuri, de interes public, trebuie date anumite informaţii medicale. 

Sunt necesari – crede generalul Paul – comunicatori care să vorbească pe înţelesul oamenilor.

TABEL 3

Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Conform dr. Alexandru Georgescu, Coronavirusul este o frână pentru economia mondială, nu doar pentru aceea chineză. El consideră că autorităţile de la Beijing au reacţionat după o bâlbîială iniţială a structurilor administrative locale, au mobilizat resursele necesare şi probabil că o altă ţară nu s-ar fi descurcat mai bine.

HARTA CORONAVIRUS

Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii. 

Sigur că vor exista consecinţe economice, asta pentru că s-au creat multe legături financiare extraordinar de eficiente, dar – observă geopoliticianul Georgescu – şi extraordinar de fragile. Multe lanţuri de producţie industrială depind de unul sau doi furnizori, uneori din China, şi dacă se întâmplă ceva cu cei care asigurau aprovizionarea se pot genera nu doar pierderi economice, ci şi probleme mai largi în economiile mondiale afectate.

Problema actuală este una de încredere, afirmă Alexandru Georgescu: „Una de încredere în autorităţi, în instituţiile legitime ale statului şi opusul acestei încrederi este de fapt credulitatea. Crezi orice, de oriunde ar veni, pentru că nu ai o modalitate de a compara credibilitatea surselor de informare. Combaterea credulităţii nu se poate face în timpul crizei. Trebuie trase lecţii de învăţat din această criză. Dar trebuie să te pregăteşti pentru următoarea criză. Trebuie ca un stat cum ar fi România să îşi pună întrebări. În ce măsură suntem pregătiţi pentru acest fapt? Ce am putea face pe termen mediu şi lung, în termeni de finanţare a laboratoarelor medicale? Când ai o criză te confrunţi cu resursele pe care le ai la îndemână. Iar acestea sunt rezultatul unui proces treptat de acumulare, în care ai investit în educarea personalului necesar, ai investit în educarea populaţiei, cu privire la norme elementare de igienă, ai investit în spitale, laboratoare, mijloace de distribuire a vaccinurilor primite din afară şi în mijloace de a cerceta singur şi a produce vaccinul necesar. Este la fel ca şi cu înzestrarea armatei, nu o rezolvi cu alocarea anuală a 2% din PIB.”

Este clar că ne îndreptăm către o mini recesiune globală, anticipează dr. Georgescu:”Mă bazez pe poziţia centrală a Chinei în economia globală şi pe efectele deja înregistrate în Vest şi în alte ţări. Şi să nu uităm că state precum Germania şi Italia dădeau deja semne de încetinire economică, de la niveluri oricum foarte scăzute. Cine are scăderi economice mai multe trimestre la rând se află într-o recesiune tehnică. Asta va duce la nemulţumiri, la mai mult populism şi va induce tensiuni în populaţie.”

Oricât de marginali ar fi românii în problemele economice globale sau în transportul global de persoane şi de mărfuri, totuşi – susţine compatriotul Alexandru Georgescu:”România este o ţară europeană, puternic conectată economic la exterior, destinele sale se întrepătrund cu cele europene, şi trebuie să existe o responsabilitate din partea societăţii să se pregătească inclusiv pentru situaţii cum ar fi criza CORONAVIRUS.”