Victima de la Vaslui, „violată a doua oară” de către comunitate. Cad primele capete în urma anchetei care-i vizează pe magistraţi

Victima de la
Vaslui, „violată a doua oară” de către comunitate. Cad primele capete în urma
anchetei care-i vizează pe magistraţi

Sătenii din Văleni continuă să ia apărarea violatorilor FOTO Simona Voicu

Psihologii avertizează că sprijinul acordat de comunitate violatorilor de la Vaslui este echivalent pentru victimă cu un nou viol. Între timp, autorităţile au luat primele măsuri împotriva magistraţilor care i-au pus în libertate pe cei şapte autori ai faptei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Eleva de la Vaslui agresată sexual până la leşin în luna noiembrie a anului trecut de şapte tineri care acum sunt în libertate este supusă unui nou viol. De data aceasta, din partea comunităţii. Psihologii spun că e foarte greu pentru o victimă să facă faţă etichetelor sociale. Efectele pot fi foarte grave, afirmă specialişti, şi pot conduce la depresie cu posibile reacţii psihocomportamentale, până la suicid comunitar.


Între timp, se strâng rândurile celor care cer arestarea violatorilor. O petiţie în acest sens circulă în spaţiul online şi a fost semnată de un număr record de aproape 400.000 de români.


Şi autorităţile au reacţionat în acest caz, luând deja primele măsuri. Consiliul Superior al Magistraturii a dispus cercetarea disciplinară a magistraţilor care au dat dovadă de prea multă indulgenţă, eliberându-i pe autorii violului. Pe de altă parte, Parchetul General a luat la puricat toate cazurile de viol în care suspecţii au fost cercetaţi sau judecaţi în libertate.

Psihologii trag un semnal de alarmă

Specialiştii consultaţi de „Adevărul” în cadrul campaniei „Dreptate pentru fata violată în Vaslui“, trag un semnal de alarmă în privinţa consecinţelor acestui caz.

„Comunitatea este părtaşă la suferinţa şi disperarea ei. E foarte greu pentru o victimă să facă faţă etichetelor sociale din partea comunităţii. Efectele sunt urâte, pot conduce la depresie cu posibile reacţii psihocomportamentale până la suicid comunitar. În convingerea subiectivă a victimei poate să se dezvolte anumite justificări: «De ce să mai trăiesc când nimeni nu mă înţelege, nimeni nu mă crede, sunt al nimănui, etc.». Această fată este violată în prezent de comunitate şi de procedurile perverse care permit ca agresorii să ducă o campanie de denigrare socială şi morală asupra victimei. Este nevoie pe termen mediu de asistenţă psihologică atât pentru victimă, cât şi pentru familie“, a explicat psihologul Ionuţ Brătianu.

De aceeaşi părere este şi psihologul Diana Ioaneş, care a făcut psihoterapie cu adolescente care au trecut prin trauma violului. „Practic, victima este violată de două ori. Am toată stima pentru părinţii fetei care nu au cedat în faţa presiunilor. Sunt părinţi care nu îşi cred copiii atunci când le spun ce li s-a întâmplat, sunt adolescente care nu vorbesc de ruşine. Efectele unui astfel de abuz sunt pe viaţă, cu greu va mai putea victima să aibă o relaţie normală cu un bărbat fiindcă va avea sentimentul de frică“, arată Ioaneş.

La rândul lui, Dan Popescu, psihoterapeut cu expertiză în consilierea unor grupuri vulnerabile şi femei abuzate, spune că această campanie de susţinere a violatorilor poate duce la invalidarea victimei ca om. El atrage atenţia că în acest moment cel mai bine pentru victimă ar fi să se mute din judeţ. „Când tu eşti cel abuzat şi toată lumea te acuză că ai instigat la viol, atunci te simţi ca un câine vagabond, te dezumanizează. Victima este călcată în picioare, este nedreptăţită, iar feminitatea ei va fi afectată în urma celor întâmplate. Soluţia ar fi ca victima să se mute din acea comunitate împreună cu familia, să-şi schimbe numele, la fel cum se face în Statele Unite în cadru programului pentru protejarea martorilor, ca să poată trăi o viaţă normală“, este sfatul expertului.

Psihologul Aurora Liiceanu spune că femeia este blamată pentru ca balanţa vinovăţiei să nu se încline numai în favoarea violatorului. „Blamarea victimei face parte în situaţii de viol de «demonizarea» femeii ca agent al violului conform stereotipului ambivalet – femeia madonă/femeia curvă – cu scopul de a-l face pe violator să nu fie culpabil, de a înclina balanţa în favoarea lui (să nu uităm misoginismul). Din punct de vedere psihologic, se admite că  «pasiunea pentru rău», pasiunea pentru cruzime, este la fel de firească pentru fiinţele umane ca şi compasiunea“, a explicat Aurora Liiceanu.

„Nu era fată cuminte“

Unul din argumentele folosite de localnicii care o denigrează pe victimă este că fata „nu este uşă de biserică“. „Băieţii ăştia n-au nicio vină, e o greşeală a tinereţii. Să vă spun eu cu câţi a umblat fata asta?! Ce a căutat a găsit”, a afirmat un bărbat din Văleni, în faţa jurnaliştilor.
Cu privire la aceste acuzaţii, Roxana Dumitrache, expert în egalitatea de şanse la Comisia Europeană, spune că nu există niciun context, nicio împrejurare în care victima unui viol e vinovată, în care cere violul. „Vina este exclusiv a violatorului. Mai mult, se vorbeşte maniacal - nu în acest caz, dar în aletele, despre «cum era îmbrăcată victima»  sau «ce căuta atunci, acolo». Eu cred că cea mai mare insultă pe care o putem aduce bărbătescului este să ne imaginăm că bărbaţii sunt nişte agresori potenţiali, care nu îşi pot controla instinctele dacă văd o gleznă descoperită sau un umăr gol. Atunci avem o problema reală. Şi există agresiuni mult mai puţin detectabile cu ochiul liber, forme subtile de agresiune în spaţial public“, spune Roxana Dumitrache.

Ce se întâmplă în mintea victimei

Psihologul şi bloggerul adevarul.ro Mihai Copăceanu subliniază că această campanie de susţinere a agresorilor generează în mintea elevei o serie se gânduri contradictorii, cu care se va confrunta zi şi noapte pe o perioadă lungă de timp.

„Sentimentele de ruşine şi vinovăţie sunt cele mai puternice. Gândul că ar fi putut evita întreaga tragedie este un alt gând apăsător. Toate acestea sunt de fapt întărite de campania de susţinere a violatorilor şi de reacţia celor din comunitate. Desigur, teama faţă de violatori, teama de a fi acuzată, jignită, înjosită sau agresată va fi prezentă cât timp aceştia sunt încă în libertate. România are o problemă naţională cu privire la abuzurile comise împotriva femeii şi aici mă refer la viol, agresiuni sexuale, violenţă fizică şi verbală, trafic de persoane şi prostituţie. Şi acestea pornesc de la nerespectarea demnităţii şi drepturilor femeilor, la norma socială ce se perpetuează că bărbatul este superior femeii şi are puterea să facă ce vrea. Şi ne confruntăm cu o serie de mituri care întăresc acesta», a spus psihologul.

Victima, umilită şi discreditată în comunitatea locală

Presiunile asupra tinerei violate în noiembrie 2014, în timp ce se întorcea de la şcoală, au început odată cu arestarea celor şapte agresori şi au escaldat după ce magistraţii au decis ca aceştia să fie cercetaţi în continuare în libertate. Apropiaţii agresorilor judecaţi pentru viol şi lipsire de libertate spun despre victimă că „a distrus şapte familii“ şi că ar fi instigat să fie violată. Practic, startul campaniei de denigrare a fost dat de mama unuia dintre violatori, Dorina Burada, mama lui Silviu Burada, cel care a acostat eleva pe stradă sub pretextul că o poate duce cu maşina acasă. Ea a creat un grup pe Facebook, intitulat „Apel către toţi cei care o cunosc de M.R.M. (n.r. - numele victimei minore este scris în clar pe reţeaua socială)“.

„Vă rugăm dacă o cunoasteţi şi ne puteţi ajuta să lăsaţi comentarii în acest grup“, scria pe Facebook mama violatorului. Imediat după arestarea agresorilor, familiile lor au cerut îndurare şi au oferit diverse sume de bani victimei în schimbul retragerii plângerii depuse la poliţie. În faţa refuzului, rudele şi prietenii violatorilor au acuzat-o pe victimă că ar fi făcut un scenariu menit să-i aducă o sumă mare de bani după ce ar fi „înscenat“ violul în grup. Pe internet, instigatorii au lansat zvonuri că adolescenta ar fi întreţinut relaţii sexuale în grup.

Magistraţii indulgenţi cu violatorii sunt luaţi la bani mărunţi

S-au luat primele măsuri disciplinare după ce Parchetul General şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au pus sub lupă deciziile luate de autorităţile locale în dosarul în care este anchetată agresiunea de la Vaslui. Mai exact, inspectorii CSM au început cercetarea disciplinară faţă de unii dintre magistraţii implicaţi în dispunerea măsurilor preventive în cazul celor şapte tineri judecaţi de Judecătoria Vaslui pentru viol şi lipsire de libertate în mod ilegal. Astfel, magistraţii vasluieni sunt cercetaţi disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit Inspecţiei Judiciare. Asta după ce agresorii au fost eliberaţi din arestul Poliţiei fiind plasaţi în arest la domiciliu, iar ulterior, pe 19 iunie, şi această măsură a fost revocată fiind înlocuită cu cea a controlului judiciar.

Şi măsurile luate de autorităţi nu se opresc aici. Printr-un ordin al procurorului general Tiberiu Niţu, mai multe cazuri de viol, din diverse zone ale ţării, în care judecătorii sau procurorii s-au arătat indulgenţi cu suspecţii, vor fi reverificate. Parchetul General urmăreşte să vadă dacă aceste situaţii sunt cauzate de modul în care procurorii au instrumentat dosarele.

Astfel de verificări au început la Constanţa, Câmpina, Giurgiu şi Caracal, unde au fost înregistrate mai multe plângeri privind cercetarea sau judecarea în libertate a unor suspecţi acuzaţi de viol.

Giurgiu, locul I la tergiversări

Unul dintre cazurile vizate de ancheta Parchetului General s-a petrecut, în urmă cu doi ani, în judeţul Giurgiu. În ianuarie 2013, o fată de 14 ani, din comuna Roata de Jos, a fost violată de şapte tineri. Fata se afla acasă la prietenul ei care i-a propus să întreţină relaţii sexuale atât cu el, cât şi cu ceilalţi şase prieteni ai lui. Pentru că a refuzat, tânăra a fost legată, bătută şi apoi violată. Deşi iniţial au fost reţinuţi de procurorul de caz, agresorii au fost eliberaţi a doua zi de acelaşi magistrat pe motiv că nu reprezintă un pericol public. De atunci au trecut doi ani şi jumătate, iar autorii nu au fost trimişi în judecată.

Dosarul unui viol în grup, pasat între Parchete

Inspectorii Parchetului General vor descinde şi la Caracal, acolo unde patru bărbaţi acuzaţi că au violat o tânără de 18 ani în urmă cu doar o lună se află şi azi în libertate. Asta în condiţiile în care doi dintre ei sunt recidivişti.

Potrivit datelor dela dosar, pe 15 iunie, victima a urcat în maşina unui amic, care i-a promis că o va duce la Deveselu. Pe drum, şoferul a luat în autoturism încă patru prieteni. În scurt timp tinerii au decis să nu mai meargă în Deveselu. S-au oprit pe un câmp şi timp de două ore au violat-o pe fata care făcea 18 ani chiar în acea zi.

Timp de o lună, procurorii din Caracal nu au făcut nicio audiere în acest caz, autorii fiind lăsaţi în libertate. Asta în condiţiile în care doi dintre ei au mai fost acuzaţi în trecut de viol. Printre cei patru suspecţi este şi un militar. De aceea, în urmă cu câteva zile (pe 23 iulie), dosarul a fost înaintat Parchetului Militar Bucureşti.

Judecătorul pedofil, sub control judiciar

Un caz atipic de agresiune sexuală, în care autorul a fost lăsat în libertate s-a petrecut la Timişoara. Zeci de fete de liceu au fost ademenite de proxenetul Mânzu prin metoda „loverboy”. Concret, Mânzu se folosea de un poliţist, Ovidiu Gîţan, care agăţa victimele pe reţelele de socializare, făcându-le să se îndrăgostească de el. Ulterior, acesta le convingea să întreţină relaţii sexuale cu alţi bărbaţi maturi.

Fetele erau oferite ca jucării sexuale unor magistraţi, medici sau oameni de afaceri. Printre ei şi judecătorul Nicolae Tomuş, de la Judecătoria Timişoara. Magistratul a fost pus doar sub control judiciar, la cererea procurorilor DIICOT. După câteva săptămâni, în speranţa că va primi o pedeapsă mai mică, acesta a făcut cerere pentru a completa un acord de recunoaştere a faptelor.

Lăsaţi în libertate de judecători

Arestaţi de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol, în noiembrie 2014, cei şapte suspecţi au fost eliberaţi, ulterior, de aceeaşi instanţă. Suspecţii au fost plasaţi în arest la domiciliu, pentru ca la 19 iunie, Judecătoria Vaslui să înlocuiască această măsură cu una şi mai puţin severă: cea a controlului judiciar. Lăsaţi să plece acasă, tinerii şi-au arătat aroganţa faţă de tânăra pe care au violat-o.

Mărturia făcută la CNA de mama elevei agresată sexual

Şi la Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) se dezbate modul în care a fost prezentat violul de la Vaslui de către unele posturi de televiziune. La sfârşitul săptămânii trecute, membrii CNA au discutat despre decizia postului Pro TV de a dezvălui identitatea victimei. De altfel, Valentin Jucan, membru CNA, a catalogat drept inadmisibilă atitudinea postului, fiind de părere că „Pro TV i-a distrus viitorul tinerei“.

Mai mult, acesta a anunţat că a stat de vorbă, telefonic, cu mama victimei pentru a da lămuriri cu privire la apariţia în emisiunea „La Măruţă“, difuzată de Pro TV. Femeia le-a relatat membrilor forului cum a procedat echipa emisiunii pentru a o convinge atât pe ea, cât şi pe fiica ei să intre în direct, declaraţiile contrazicând explicaţiile postului şi ale realizatorului Cătălin Măruţă. „Marţi, în jurul orei 13.30, s-a prezentat la mine la poartă o echipă de la Pro TV. Între timp au mai apărut şi alte echipe, dar i-am spus doamnei că nu vreau să stau la discuţii, iar ea a spus «hai să înaintăm». Am mers pe terasă, mi-a făcut legătura cu domnul Măruţă şi a zis «uitaţi câtă lume vă susţine, doar cinci minute să discutaţi cu dânşii»“, a explicat femeia.

Aceasta a precizat că înainte de a-şi da acordul, atât ea, cât şi Mioara Donosă, avocata care o reprezintă în instanţă pe fiica ei, au luat legătura cu realizatorul emisiunii, Cătălin Măruţă: „Avocata i-a spus că, dacă vreau, pot intra cinci minute, dar să nu-mi arate faţa şi nici pe fată să nu o dea pe post. Au venit în casă, m-am pus cu spatele spre cameră, dar mi-au zis că nu este în regulă, «hai mai bine să vedem faţa». Doamna avocată le-a spus ca faţa să fie acoperită, ei nu s-au ţinut de cuvânt“. Mama tinerei a mărturisit cum, în timpul pauzei publicitare, unul dintre reporteri a făcut presiuni pentru ca fata ei să intre în direct: „În ultima pauză de publicitate, unul dintre domnii reporteri i-a spus fetei: «Uite, vezi câtă lume te susţine, ar fi frumos să le mulţumeşti». Fata mai mult s-a simţit prost şi a venit să mulţumească în faţa lumii“.

Totodată, femeia a subliniat că acordurile cu televiziunea pentru a apărea în direct au fost semnate la sfârşitul emisiunii. „Contractele au fost semnate la sfârşit. Nu au venit să-mi spună că vom semna un contract, nimic.“ „Aş vrea să nu mai fie atâta dezbatere, atâta scandal, doar nu suntem vedete, suntem oameni simpli şi atâta tot“, a conchis mama victimei.

Membrii forului audiovizual au sfătuit-o pe mama tinerei să trimită, prin avocat, sub forma unei adrese la CNA toată declaraţia pe care a făcut-o verbal prin telefon.

Pro TV: Fata a vrut să intre în direct

Ulterior, Pro TV a transmis un punct de vedere, precizând că tânăra „şi-a exprimat în mod voluntar dorinţa de a participa la interviu“. Pe de altă parte, oficialii Pro TV susţin că atât mama, cât şi fiica au semnat „personal şi de bunăvoie“ acordurile de participare la emisiune şi acordare a interviului, subliniind că echipa emisiunii le-a explicat „clar şi deschis“ cum se va desfăşura interviul.

În ediţia din 21 iulie a emisiunii „La Măruţă“ a fost dezvăluită identitatea fetei violate în Vaslui, aceasta fiind convinsă să intre în direct la finalul emisiunii, timp de aproximativ şase minute, după ce mama ei a făcut o serie de declaraţii. A fost prima şi ultima apariţie televizată a celor două, mai multe voci condamnând decizia postului de televiziune de a nu proteja identitatea victimei. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările