UPDATE Vicepreşedintele PSD Caraş-Severin, plasat în arest la domiciliu într-un dosar dosar de evaziune şi spălare de bani

Patru persoane au fost reţinute în urma unei acţiuni care a avut loc marţi în 5 judeţe FOTO Arhivă Adevărul

Tribunalul Bucureşti a decis, miercuri, plasarea în arest la domiciliu a vicepreşedintelui PSD Caraş-Severin Ion Bejeriţă şi a altor trei persoane, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani. În acest caz, marţi au avut loc 14 percheziţii în cinci judeţe din ţară la sediile unor firme de construcţii şi la locuinţele unor persoane fizice.

UPDATE Tribunalul Bucureşti a decis măsura arestului la domiciliu pentru Ion Bejeriţă şi a celor trei oameni de afaceri, deşi procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor patru, informează MEDIAFAX.

Ion Bejeriţă, Axente Obrejan, Petrişor Lincan şi Vasile Tailor Căcăreze au fost reţinuţi într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani. De asemenea, alte 12 persoane au fost puse sub control judiciar. 

Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea Parchetului General, au făcut percheziţii în judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman. Acţiunea a avut loc la sediile sociale şi la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, precum si la locuinţele unor persoane fizice şi au avut ca obiect identificarea de documente financiar contabile, înscrisuri şi mijloace folosite în activitatea infracţională. 

În acest caz, 22 de persoane sunt bănuite de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin care s-a creat un prejudiciu total de peste 10 milioane de euro.

„Din cercetări a reieşit că, reprezentanţii mai multor firme din domeniul construcţiilor, din judeţul Caraş-Severin, ar fi înregistrat în contabilitate facturi fiscale care atestau efectuarea unor tranzacţii comerciale fictive, în scopul diminuării obligaţiilor de plată către bugetul de stat, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 3 milioane de euro”, arată anchetatorii.

Reprezentanţii firmelor ar fi beneficiat de sprijinul administratorilor unor alte firme, de tip „fantomă”, care ar fi acceptat, în schimbul unor sume de bani, să pună la dispoziţie facturi, chitanţiere şi ştampile, pentru a da aparenţă de legalitate tranzacţiilor fictive.

Anchetatorii precizează că, prin intermediul societăţilor implicate, ar fi fost transferaţi aproximativ 7,5 milioane de euro către persoanele vizate din circuitul infracţional, banii obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul legal prin transferuri bancare şi retrageri de numerar.