Vicepremierul Ungariei, la Tuşnad: Prin vizita sa, Iohannis a iniţiat un fel de dialog prin care se acceptă parţial autonomia Ţinutului Secuiesc

Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad FOTO Marius Diaconescu

Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a salutat, în deschiderea Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, vizita lui Klaus Iohannis în Secuime. Semjen s-a declarat plăcut surprins de gestul lui Iohannis, mai ales că a recunoscut că nu a avut „aşteptări prea mari“ de la preşedintele României.

Coresponenţă semnată de istoricul Marius Diaconescu, blogger „Adevărul“

„Faptul că Klaus Iohannis, preşedintele României, a ascultat imnul secuiesc stând în picioare denotă un semn de respect. Primirea steagului secuiesc, dând în schimb tricolorul, înseamnă că preşedintele României recunoaşte acest drapel. Preşedintele a declarat că respinge automonia pe criterii entice, dar noi (maghiarii şi secuii, n.r.) nu am cerut niciodată autonomie etnică, ci autonomie teritorială. În ceea ce priveşte declaraţiile preşedintelui Iohannis, şi anume că el este de acord cu autonomia regională, menţionăm că acestea nu diferă de doleanţele noastre. Diferenţa este una de ordin semantic“, a spus vicepremierul Ungariei.

Oficialul ungar a explicat că, în opinia sa, maghiarii şi secuii au drepturi la fel ca orice cetăţean al Uniunii Europene. „După părerea noastră, prin vizita sa, preşedintele a iniţiat un fel de dialog prin care se acceptă parţial autonomia Ţinutului Secuiesc. Noi, maghiarii, nu am cerut ceva ce nu exista deja în Uniunea Europeană. Dacă există anumite drepturi pentru minorităţi în Unuinea Europeană, iar nouă, ungurilor şi secuilor, nu ni se acordă aceste drepturi, înseamnă că noi suntem consideraţi cetăţeni europeni de rangul doi. Noi, ungurii şi secuii, nu suntem cetăţeni de rangul doi în Uniunea Europeană“, a declarat Semjen Zsolt. Totodată, el a vorbit şi despre importanţa vizitei lui Klaus Iohannis în Secuime în contextul recunoaşterii autonomiei Ţinutului Secuiesc.

„Dacă pentru români Unirea de la 1 Decembrie are un rol important în definirea indentităţilor naţionale, pentru noi este o zi tristă. Noi le cerem să studieze cu atenţie declaraţia de la Alba iulia şi să se asigure că respectă ceea ce au promis“, a adăugat Semjen

Iohannis, în vizită în Secuime

În vizita din judeţele Harghita şi Covasna, preşedintele Klaus Iohannis a făcut cunoştinţă cu sensibilităţile etnice.

Şeful statului a participat, marţi,  la o dezbatere alături de reprezentanţii administraţiei publice locale din cele două judeţe. Iohannis a intrat în sala Consiliului Judeţean Harghita alături de Borboly Csaba, preşedintele CJ, şi Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna. După imnul României, a fost cântat şi imnul Ţinutului Secuiesc de către întreaga sală, inclusiv de către cei doi şefi de CJ care se aflau alături de preşedinte. Klaus Iohannis a tratat cu umor momentul.  „Vă mulţumesc că mi-aţi cântat când am intrat. Aveţi voci bune şi puternice. Din câte ştiu eu, au trecut mulţi ani de când un preşedinte a păşit aici, într-o vizită oficială“, a spus preşedintele. Ultimul şef de stat care a vizitat ofical Harghita şi Covasna a fost Ion Iliescu.

Întrebat, ulterior, dacă era prevăzută în program intonarea imnului secuiesc, Iohannis a răspuns: „Nu am ştiut, dar recunosc că am luat-o ca şi un semn de respect. Dacă cei din sală, care au cântat, au dorit asta să îmi prezinte, eu am ascultat ce mi-au cântat şi am trecut mai departe. E foarte important să ascultăm şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol“.

Cadou: un tricolor

Apoi, primarul UDMR din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit lui Klaus Iohannis un steag al Ţinutului Secuiesc, pe care a trecut data la care Iohannis a câştigat alegerile şi data de marţi, când a venit în judeţele predominant maghiare.  La alegerile prezidenţiale din 2014, Klaus Iohannis a scos în jur de 70% în Harghita şi Covasna, procent comparabil doar cu cel obţinut acasă, la Sibiu. „Am trecut deopotrivă şi procentele pe care le-aţi obţinut în Harghita şi Covasna", a spus primarul Raduly Robert, în aplauzele ţării, adăugând că acest gest ar trebui să "pecetluiască" un parteneriat între preşedinte şi autorităţile din Ţinutul Secuiesc.

Iohannis a urmărit zâmbind cum Kalman a scos steagul şi l-a întins, i-a făcut semn unui consilier să-l ia, apoi a cerut de la stafful său un pachet, din care a scos un steag al României, pe care l-a întins în vîăzul tuturor şi i l-a oferit primarului din Miercurea Ciuc, în aplauzele sălii. "Cred că este potrivit şi mă bucur că aţi aplaudat. Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca preşedinte al României să vă las cadou în amintire, tricolorul nostru, al tututor. Ca să nu greşim pe undeva cu steagurile. Aţi menţionat parteneriatul strategic dintre noi. Aţi folosit steagul statului maghiar. Şi cu acela avem un parteneriat strategic, dar el nu se bazează pe relaţii etnice sau interetnice, ci pe relaţii între două state vecine şi care trăiesc în bună înţelegere", i-a spus Iohannis primarului.

Împotriva autonomiei etnice

Cât despre mult-discutata autonomie a Ţinutului Secuiesc, şeful statului a spus:  "Autonomia locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii entice nu este de dorit, pentru că ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca în cazul unei regionalizări să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică".

Iohannis a făcut aceste declaraţii după ce preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, i-a cerut autonomie pentru zona locuită preponderent de maghiari în Transilvania. "Domnule preşedinte, noi nu vrem autonomie pe criterii etnice, şi declar încă odată şi în faţa presei, noi nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip UE", a spus şeful CJ Covasna.