Verdict în dosarul Ţăndărei, aşteptat luni de la Curtea de Apel Mureş. 25 de persoane acuzate de trafic de copii au fost achitate în primă instanţă

Vile tigani Tandarei

Luni e aşteptată la Curtea de Apel Mureş pronunţarea în dosarul traficului de copii în care una sunt judecaţi 25 de persoane din Ţăndărei, membri ai dintre cele mai mari reţele de trafic de oameni din Europa. Cei 25 sunt vizaţi acuzaţi că, în urmă cu 10 ani, au traficat copii din propria etnie în Marea Britanie, unde aceştia erau folosiţi la cerşit şi furat.

Dosarul Ţăndărei priveşte traficarea a 181 de copii romi în Marea Britanie, unde erau folosiţi la cerşetorie şi furturi. În Anglia, 120 de traficanţi au fost prinşi şi aruncaţi după gratii. În România, cei 25 de inculpaţi arestaţi şi puşi sub acuzare în 2010 au fost eliberaţi după câteva luni şi acum, după 9 ani de procese, au fost achitaţi sau instanţa a constatat că faptele s-au prescris după ce le-a schimbat încadrările juridice în unele mai uşoare.

Cine poartă responsabilitatea achitării traficanţilor de copii din Ţăndărei? Explicaţiile DIICOT

DIICOT susţine că traficanţii de copii din Ţăndărei, acuzaţi că ar fi trimis 181 de copii la cerşit în Marea Britanie, au fost achitaţi din cauza modificărilor aduse Codului Penal şi de o decizie a Curţii Constituţionale din 2014. 

Astfel, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, în anul 2012, 26 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni de trafic de minori, spălarea banilor, constituire de grup infracţional organizat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Potrivit procurorilor, pe parcursul celor 53 de termene de judecată, până la data pronunţării sentinţei în februarie 2019, legislaţia în materie penală s-a modificat, prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, la data de 1 februarie 2014, fapt ce a determinat recalificarea infracţiunilor pentru care inculpaţii fuseseră trimişi în judecată.

În contextul în care în materie penală se aplică legea mai favorabilă, DIICOT susţine că s-a pus problema stabilirii în concret a legii penale mai favorabile, fapt clarificat de decizia CCR din mai 2014. Prin aceasta s-a stabilit că „interpretarea prevederilor art. 5 C. pen. se face în sensul ca legea penala mai favorabila se aplica in ansamblul ei, fiind interzisă combinarea între dispozitiile Codului penal din 1969 si cele ale Noului Cod penal”.

În aceste condiţii, potrivit procurorilor DIICOT noile modificări aduse Codului Penal erau cele mai favorabile inculpaţilor din acest dosar. Astfel, aceştia arată că în cazul infracţiunii de trafic cu minori, era pedepsită în vechea reglementare cu pedeapsă de la 10 la 20 de ani, în timp ce Noul Cod prevede un tratament sancţionator mai blând respectiv de la 5 la 12 ani cu închisoarea. În privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în timp ce vechea reglementare stabilea limite de pedeapsă de la 5 la 20 de ani, noua lege stabileşte pedepse de la 1 an la 5 ani în conţinutul art. 367 din Noul Cod penal. Referitor la infracţiunea de spălarea banilor, limitele normei anterioare erau de la 3 la 12 ani, în timp ce legislaţia actuală prevede un maxim special redus la 10 ani.

„Având în vedere că pentru aceste infracţiuni termenele de prescripţie specială a răspunderii penale erau împlinite la sfârşitul anului 2018, în baza art. 396 alin. 6 şi art. 16 alin. 1 lit. e Cod procedură penală a solicitat încetarea procesului penal faţă de inculpaţii trimişi în judecată”, se arată într-un comunciat de presă al DIICOT.

Astfel, doar infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor au fost considerate prescrise. Cu privire la acuzaţia de trafic de minori, judecătorul a dispus achitarea pentru că, probele procurorilor nu ar fi fost concludente şi nu ar fi identificat victimele minore, deşi motivarea e plină de date privind identitatea victimelor. Judecătorul a ridicat şi sechestrele dispuse în dosar asupra palatelor ţigăneşti de la Ţăndărei şi a dispus restituirea armelor, maşinilor şi a kilogramelor de aur în valoare de jumătate de milion de euro. În acelaşi dosar, în Anglia, 87 de membri ai reţelei Ţăndărei sunt condamnaţi la închisoare. În România, membrii reţelei Ţăndărei au fost ţinuţi 10 luni în arest, apoi eliberaţi.

Potrivit unui raport al Poliţiei metropolitane către Parlamentul britanic, fiecare copil care cerşea sau fura pe străzile oraşelor din UK putea strânge până la 40.000 de lire pe trimestru. 200 de copii puteau strânge 16 milioane de lire, iar 1000 – 100 de milioane de lire.

Explicaţiile Tribunalului Harghita pentru achitarea reţelei de trafic de minori 

Preşedintele Tribunalului Harghita, Mitrea Ibolya susţinea, referitor la dosarul „Ţăndărei”, că acest dosar a fost restituit de trei ori parchetului pentru refacerea urmăririi penale şi că tribunalul are judecători puţini. „Durata procedurilor în faţa primei instanţe, după sesizarea din anul 2013, a fost determinată şi de dificultăţile repetate în îndeplinirea procedurilor de citare, în cauză, numărul părţilor şi participanţilor depăşind 200 de persoane, precum şi de necesitatea respectării elementelor dreptului la un proces echitabil, invocate pe parcursul procesului. Toate aceste aspecte au generat dificultăţi legate nu doar de audierea celor chemaţi, ci şi de citarea şi asigurarea dreptului la apărare, conform dispoziţiilor legale care se impuneau a fi respectate, distinct de aspectul social şi impactul mediatic al cauzei", potrivit sursei citate. Judecătorul precizează şi faptul că Inspecţia Judiciară a efectuat mai multe verificări privind derularea procesului, nefiind constatate abateri care să justifice formularea unei acţiuni disciplinare.