Verdict amânat în dosarul securistului care l-a torturat până la moarte pe disidentul Gheorghe Ursu

Verdict amânat în dosarul securistului
care l-a torturat până la moarte pe disidentul Gheorghe Ursu

Fostul maior de Securitate, Marin Pârvulescu, a negat că l-ar fi torturat până la moarte pe disidentul Gheorghe Ursu FOTO: Sorin Ghica

Marin Pârvulescu, fostul torţionar al disidentului Gheorghe Ursu, ucis la ordinul Securităţii, va afla peste o săptămână dacă va fi urmărit penal pentru faptele sale. Magistraţii militari urmează să se pronunţe în dosarul în care Andrei Ursu, fiul disidentului, a atacat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului securist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Magistraţii Tribunalului Militar Bucureşti vor decide peste o săptămână dacă fostul maior de Securitate Marin Pârvulescu, acuzat că l-a torturat pe Gheorghe Ursu până la moarte, va fi urmărit penal pentru faptele sale. La termenul din 2 octombrie 2013, judecătorii militari au amânat luarea unei decizii în urma refuzului repetat al Parchetului General de a răspunde în ce stadiu se află dosarul penal pe numele lui Marin Pârvulescu, în care urmaşii lui Gheorghe Ursu îl acuzau pe Marin Pârvulescu de omor.

Fiul disidentului ucis la ordinul Securităţii, în 1985, Andrei Ursu, a făcut mai multe plângeri penale împotriva deciziilor magistraţilor de a nu-l ancheta pe Marin Pârvulescu. Motivul invocat a fost acela că fostul securist nu s-ar face vinovat de crime împotriva umanităţii (fapte inprescriptibile), ci doar de omor, care s-a prescris în 2012.

Procurorul de caz a cerut respingerea acţiunii

Prezent la proces, fostul torţionar a negat acuzaţiile. „Susţin cu tărie că nu am ordonat şi nu am exercitat niciun act de teroare sau de persecuţie asupra lui Gheorghe Ursu. Nu puteam să dau eu ordin unui director, cum era colonelul Tudor Stănică. Nu aveam niciun motiv să-l persecut pe Gheorghe Ursu”, a declarat Marin Pârvulescu în faţa magistraţilor. La rândul său, procurorul de caz a solicitat respingerea acţiunii, pe motiv că faptele imputate fostului torţionar s-ar fi prescris.

„Este adevărat că s-a invocat suspendarea prescripţiei faptei până în 1990. Dar din 1990, s-a împlinit termenul de prescripţie specială. Din acest motiv, solicit respingerea plângerii”, a susţinut procurorul.
Acesta însă a fost contrazis de Andrei Ursu. „În 1992 s-a abrogat o lege comunistă, prin care astfel de făptuitori erau acoperiţi de regim. Ofiţerii de Securitate, care erau uneltele statului în represiunea împotriva disidenţilor, nu puteau fi traşi la răspundere decât cu aprobarea comandanţilor şi chiar mai sus, cu aprobarea procurorului general. Deci, prescripţia de 22 de ani şi jumătate curge din 1992 şi nu din 1990, aşa cum a invocat procurorul. În plus, în martie 2012, s-a dat legea privind imprescriptibilitatea omorului. Deci, din acel moment, toate faptele de omor, cum este cazul tatălui meu, nu mai sunt prescriptibile”, a declarat Andrei Ursu.

Tentative de muşamalizare

Andrei Ursu a povestit cum a încercat justiţia să muşamalizeze cazul tatălui său.
„Ne-am lovit de acest zid al muşamalizării. Până în 2011, nu s-a făcut nimic în acest caz, apoi a fost conexat cu dosarul privind crimele comunismului. Cauza a fost declinată la Parchetul General, unde procurorii au mai dormit pe ea încă doi ani, pentru ca în 2012 să o decline mai departe la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Acolo, procurorii au dat NUP, schimbând încadrarea faptei din crime împotriva umanităţii, în omor, pentru a se invoca prescripţia. Justiţia a fost o ruşine în toţi aceşti ani pentru că a încercat să-i acopere pe securişti”, a mai declarat Andrei Ursu.

Probele îl acuză pe fostul securist Marin Pârvulescu

Declaraţiile foştilor deţinuţi şi gardieni de la arestul Rahova, dar şi documentele Miliţiei şi Securităţii, îl incriminează pe fostul maior Marin Pârvulescu, anchetator al Direcţiei a 6-a Cercetări Penale a Securităţii. Acesta l-a torturat pe disidentul Gheorghe Ursu pe toată durata detenţiei, în paralel cu tortura aplicată de ofiţerii de miliţie şi de deţinuţii informatori din celulă.

Rechizitoriile întocmite chiar de Parchetul Militar împotriva deţinutului Marian Clită şi a coloneilor de miliţie Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei de Cercetări Penale a Miliţiei şi Mihail Creangă, fost adjunct al şefului arestului Miliţiei, au stabilit că ofiţerii de Securitate au condus de fapt ancheta şi au participat direct la tortură. La fel a stabilit şi Curtea de Apel Bucureşti, în 2003, în hotărârea prin care au fost condamnaţi Stănică şi Creangă.
Foşti deţinuţi au depus mărturii împotriva maiorului Marin Pârvulescu, care l-a torturat pe disident chiar şi cu două  zile înainte de moarte.

Ucis la ordinul Securităţii

Inginerul Gheorghe Ursu a fost  ucis la 17 noiembrie 1985, în arestul Rahova, din Bucureşti. Disidentul fusese urmărit de Securitate încă din anii 70, când trimisese scrisori la postul de radio “Europa Liberă”, în care denunţa politica criminală şi cultul personalităţii dictatorului Nicolae Ceauşescu. În decembrie 1984, Securitatea i-a confiscat jurnalul personal, document nerestituit familiei inginerului nici până în prezent. Anchetat atât de torţionarii Miliţiei, cât şi de cei ai Securităţii, Gheorghe Ursu a fost ucis de un deţinut de drept comun, Marian Clită. Cercetările ulterioare au arătat că acesta a primit ordin de la şefi ai Securităţii pentru a-l extermina pe disident.

În 1996, Marian Clită a fost găsit vinovat pentru omor şi condamnat la 20 de ani de închisoare. El a recunoscut că nu a făcut decât să îndeplinească ordinele ofiţerilor de securitate.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: