Urgia birocratică absurdă a Adeverinţei de non-violator. Documentul este necesar aproape oricărui român angajat

Toţi profesorii, cadrele medicale şi ceilalţi români care lucrează prin natura meseriei cu copii sau femei sunt obligaţi, începând de astăzi, să prezinte la locul de muncă un „certificat de integritate comportamentală“ care confirmă că nu sunt agresori sexuali. Asta pentru că, pe 20 iulie, a intrat în vigoare Legea privind „Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale“.

Acesta stipulează că toţi cei care lucrează cu persoane vulnerabile trebuie să prezinte angajatorului acest certificat care demonstrează că nu au săvârşit infracţiuni cu caracter sexual.

Şi cum, legea include în rândul persoanelor vulnerabile categorii precum copii, femei, persoanele cu dizabilităţi, persoane vârsnice sau victime ale violenţei domestice, milioane de oameni, bărbaţi ori femei, vor fi obligaţi să facă un drum la poliţie pentru a solicita acest certificat de integritate. Şi nu o dată, ci de două ori pe an deoarece certificatul care va fi eliberat de angajaţii Poliţiei, care eliberează şi cazierele judiciare, este valabil doar 6 luni. 

„Această reglementare a ajuns să sancţioneze în mod aberant oameni integri pe care îi punem aiurea pe drumuri. Este numai un mod prin care se măreşte birocraţia şi, mai grav, se aruncă o bănuială de devianţă sexuală asupra unor mase largi de oameni oneşti, cu meserii demne de respect. Ca să nu mai spunem că persoanele care sunt la un moment dat suspectate că au săvârşit o infracţiune cu un caracter sexual vor fi, temporar, e adevărat, în respectiva bază de date. Şi vor rămâne stigmatizaţi pe viaţă pentru că după ce îşi vor dovedi nevinovăţia ei vor rămâne în continuare cu o carieră distrusă“, atrage atenţia expertul criminolog Dan Antonescu.

Iniţiatorul îşi apără opera

Însă deputata independentă Oana Bîzgan, care a şi iniţiat acest proiect legislativ la scurtă vreme după ce s-a dovedit că mai mulţi minori au fost violaţi chiar de un cadru al Ministerului de Interne, susţine că este normal ca persoanelor care lucrează cu minori sau femei să li se ceară acel certificat de integritate.

„Cei care deja sunt angajaţi pot merge oricând, pentru că nu există o limită de timp să obţină această adeverinţă care trebuie adăugată la dosarul lor de la Resurse umane. Poliţiştii de la Cazier au fost deschişi şi mi-au spus că s-au pregătit, îi aşteaptă pe oameni să vină să ceară adeverinţele. Mă aştept ca persoanele care au condamnări pentru agresiune sexuală să nu mai fie angajate în domenii care implică lucrul cu copii, cu victime ale violenţei, spre exemplu. Este important ca cei care au fost condamnaţi pentru astfel de fapte să nu mai poată avea acces. Totodată, aşa putem preveni recidiva. Cei care au condamnări pentru agresiune sexuală se pot angaja în orice alte domenii, dar nu acolo unde, practic, ar avea victima la mâna lor.  Între victimă şi agresor ar exista o poziţie de dominanţă, de forţă. Abuzurile asupra copiilor, spre exemplu, sunt trecute mai mereu sub tăcere din cauza acestei poziţii. În toate zonele din ţară, poliţiştii fac eforturi foarte mari pe această categorie de agresori, a prădătorilor sexuali şi mă aştept că Registrul infractorilor sexuali să-i ajute pe poliţişti să colaboreze între ei. Eu le sunt recunoscătoare pentru că şi-au dorit să aibă un rol activ în asta“, a precizat deputata Oana Bîzgan. Iniţiatoarea mai arată că certificatul de integritate nu va înlocui cazierul judiciar, ci îl va dubla.

Îşi vor rezolva problema sau vor fi excluşi

Psihologii şi sociologii consideră că noua reglementare este în trendul european şi că va avea efecte pozitive. Concret, psihologul Keren Rosner susţine că noua lege, deşi parţial hulită, este benefică. „Legea va fi privită cu reticenţă şi va fi criticată, însă are un fundament foarte bun şi o intenţie foarte bună, pentru că e important să se ţină cont de relaţia pe care adulţii o au cu copiii sau bătrânii vulnerabili. Cei care sunt agresori sexuali ori vor încerca să-şi rezolve problema, ori vor fi excluşi din lucrul cu copiii sau femeile abuzate, spre exemplu“, susţine psihologul. 

La rândul lui, sociologul Gelu Duminică consideră că în acest domeniu România intră în rândul lumii. „România se aliniează la ceea ce există în alte state. Nu e ceva ce noi facem în premieră mondială. Din punctul meu de vedere, paza bună trece primejdia rea, mai ales ţinând cont de ceea ce se întâmplă în ultima perioadă. Un astfel de registru nu face decât să contureze un număr de agresori care să fie mai vizibili. În momentul de faţă, România nu prea ştie ce se întâmplă în această zonă deşi agresiunele sexuale sunt repetate de către agresori. Tocmai pentru a putea oferi o acompaniere coerentă, registrul e bine-venit pentru că în alte ţări, unde există astfel de registre, fenomenul este mult mai bine controlat. Chiar dacă oamenii vor fi reticenţi la început şi vor critica, după ceva timp vor privi ca pe ceva normal“, a precizat Gelu Duminică. 

Sub lupa poliţiştilor

Dincolo de drumurile la care sunt supuse largi categorii de angajaţi, noua lege conţine şi reglementări care vor duce la o mai bună supraveghere a celor care au săvârşit infracţiuni de tip sexual. Asta pentru că registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale va conţine, printre altele, fotografiile, amprentele, dar şi probele biologice ale infractorilor. În plus, aceştia vor fi obligaţi să se prezinte la Poliţie o dată la cel mult trei luni. 

Persoanele aflate în evidenţă vor avea datele stocate în sistem în funcţie de fapta pe care au săvârşit-o. Astfel, agresorii sexuali vor figura în registru timp de 5 ani pentru fapte de tipul masturbării în public, dar perioada poate creşte până la 20 de ani pentru cei condamnaţi pentru infracţiuni ca viol, pedofilie, incest sau pornografie infantilă. În plus, reabilitarea, graţierea sau amnistia nu va şterge datele despre o persoană aflată în evidenţă. 

În momentul în care pentru o persoană s-a dispus renunţarea la urmărire penală sau clasarea, aceasta va fi ştearsă automat din evidenţă. În registru vor apărea cei care au comis: trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală, racolare a minorilor în scopuri sexuale, hărţuire sexuală, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri, incest.

20 de români din toată ţara fac obiectul acestui registru, potrivit Direcţiei Cazier Judicar.

Prădătorii sexuali din SUA, „vedete“ pe internet

Alte state au mers chiar mai departe şi, pe lângă includerea prădătorilor sexuali într-o bază de date, aceasta este publică şi poate fi consultată de către oricine, pe internet. Încă din 1996, autorităţile din SUA au pus la punct o bază de date la nivel naţional care include zeci de mii de condamnaţi pentru infracţiuni sexuale, cu nume, fotografii, adrese şi cazier. „Naţional Sex Offender Public Registry Website“ este un proiect al Departamentului de Justiţie din cadrul Guvernului SUA, împărţit pe state, unde apar datele personale ale prădătorilor sexuali. Astfel, fiecare cetăţean poate afla dacă pe strada lui locuieşte un pedofil sau un violator, pentru a putea să-şi ia măsurile de protecţie. Acest instrument este atât de popular încât a ajuns să influenţeze chiar şi piaţa imobiliară. Astfel, în zonele „fără pedofili“, preţurile locuinţelor sunt mai mari decât în cele în care locuiesc astfel de indivizi.