UPDATE Clanurile soţ-soţie au scăpat de legea educaţiei

Noua lege a educaţiei interzice ca rudele şi afinii de până la gradul doi să mai ocupe funcţii în universităţi, dar uită de soţ şi soţie. Tatăl cu fiul sau fiica, socrul cu nora sau ginerele, nepoţii cu bunicii, fraţii şi cumnaţii sunt perechi incompatibile cu funcţiile de şefi în facultăţile viitorului.

UPDATE Clanurile soţ-soţie au scăpat de legea educaţiei

Mai mulţi reprezentanţi ai baroului au declarat, pentru “Adevărul”, că textul prezintă lacune, având în vedere că soţii nu sunt nici afini, nici rude, aceştia fiind excluşi de la regula instituită în proiectul legii. Avocaţii susţin că, în cazul în care legea va fi votată în această formă şi Ministerul Educaţiei va sancţiona soţii cu funcţii din universităţi, aceştia pot acţiona măsura în instanţă şi vor câştiga.

Una dintre cele mai importante schimbări propuse în proiectul viitoarei legi a educaţiei este că atacă nepotismele din universităţi. Astfel, potrivit proiectului, rudele şi afinii până la gradul al doilea inclusiv nu au voie să ocupe funcţii de conducere.

Asta înseamnă că perechi de rude precum tatăl cu fiul sau fiica, nepoţii cu bunicii, fraţii între ei, şi afini ca socrul cu nora sau ginerele şi cumnaţii între ei nu vor putea fi şefi la niciun nivel în cadrul aceleiaşi facultăţi.

Cei cinci Voinea

La ora actuală, mai multe clanuri universitare din toată ţara sunt vizate. De pildă, familia Voinea de la Facultatea de Medicină a Universităţii Ovidius Constanţa. Tatăl, Florea Voinea, fost prorector, conduce Clinica de Gastroenterologie şi specializarea Medicină Internă anul V de la facultate, unde îi are ca subalterni pe fiica Andra Suceveanu (şef de lucrări), pe ginerele Adrian Paul Suceveanu (asistent) şi pe nora Claudia Voinea (şef de lucrări şi şef la Endocrinologie). Fiul său, Felix, este conferenţiar, administrator-şef al facultăţii şi şef la specializarea Urologie.

Şi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca există acuzaţii de nepotism. Prorectorul Mircea Petrina l-a adus la catedră şi pe fiul său, Bogdan Petrina, pe post de asistent inginer. Cei doi sunt asociaţi într-o firmă de proiectări, Bogart Construct SRL, care a subcontractat mai multe proiecte câştigate de Universitatea Tehnică.

Taţi şi fiice la medicină

Unul dintre cazurile clasice de nepotism universitar din Timişoara este cel al rectorului Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Timişoara, Ştefan Drăgulescu, fost ministru al Sănătăţii. Fiica sa, Denise Aurora Drăgulescu, este asistent universitar chiar la catedra de Cardiologie.

O altă situaţie de acest gen este cea a fostului rector al Universităţii de Vest din Timişoara, Ioan Mihai, care şi-a plasat în timpul mandatului pe cele două fiice ale sale, Roxana Pop şi Ioana Vid, în diverse departamente la Facultatea Relaţii Internaţionale şi, respectiv, la Facultatea de Jurnalism.

Portiţa soţ - soţie

Iniţiatorii Legii educaţiei au scăpat însă o portiţă printre situaţiile de incompatibilităţi. Este vorba despre cea referitoare la soţi, care în continuare pot ocupa funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi facultăţi sau universităţi. Eroarea apare în articolele legii care fac referire la situaţiile de incompatibilitate: „se interzice ocuparea oricărui post de conducere de către afini şi rudele până la gradul II, inclusiv".

Potrivit Codului familiei, soţul şi soţia nu sunt nici rude şi nici afini de nici un grad, prin urmare, în forma sa actuală, legea nu se referă şi la ei. Întrebat de ce legea „a scăpat" cazurile de soţi, ministrul Educaţiei a spus: „Verificăm dacă există această omisiune şi o vom corecta. Noi ne-am gândit că legea include şi soţul cu soţia".

În această situaţie sunt Andrei Marga, fostul ministru al Educaţiei, şi soţia acestuia, Delia Marga, care lucrează la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). În timp ce Andrei Marga este rector, soţia sa conduce un departament de Limbi Moderne şi Comunicare în Afaceri care funcţionează sub umbrela Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.

În cadrul ASE Bucureşti sunt două perechi de soţ şi soţie care deţin simultan funcţii de conducere. Doru Alexandru Pleşea este prodecan la Facultatea de Comerţ din cadrul ASE, iar soţia sa, Elena Simona Pleşea, este şef birou, fiind consilier juridic.

Miclea: „nu e etic să-ţi angajezi soţia"

Mircea Miclea, unul dintre iniţiatorii legii, arată că „în universităţile din afară, este evident că este o chestiune de etică să nu-ţi angajezi soţul sau soţia sau ginerele în aceeaşi catedră. Cu atât mai evident este şi faptul că şi tu şi soţia ta sau o rudă până la gradul doi inclusiv nu pot avea funcţii de conducere în acelaşi timp", a declarat Miclea.

Adrian Miroiu, profesor de la SNSPA, arată că prevederea ca rudele până la gradul doi, inclusiv soţul şi soţia, să nu mai ocupe funcţii în acelaşi timp a fost introdusă la universitatea unde lucrează. „Nu-i nimic rău în acest fapt. Marile universităţi din Vest sunt conduse aşa cum propune acest proiect, în mod corporatist", a spus Miroiu.(Au mai colaborat Cătălina Toma, Denisa Soare)

Ce nu le convine rectorilor la legea propusă de Funeriu

Rectorii resping legea pentru că aceasta ar încălca autonomia universitară. Într-o rezoluţie a Consiliului Rectorilor, adoptată în weekendul trecut, se arată că noul proiect nu face decât să politizeze universităţile prin mecanismul de desemnare al persoanelor în funcţiile de conducere, dar şi prin finanţarea programelor de studii.

Şefii universităţilor mai spun că, prin noul proiect, ministrul Educaţiei are puteri discreţionare de revocare a rectorului, fără niciun drept de apel. Rectorii mai acuză excluderea studenţilor din procesul de desemnare a conducerii în facultăţi şi universităţi.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că, dimpotrivă, noua lege întăreşte autonomia universităţilor. Ministrul a sugerat, ieri, ca instituţiile de învăţământ superior să invite în procesul de selecţie a rectorilor oameni care sunt în conducerile universităţilor din top 100. „Senatul va desemna o comisie de selecţie a rectorului, care va fi compusă din 50% membri ai comunităţii academice şi 50% personalităţi exterioare universităţii", a spus Daniel Funeriu.

Fostul ministru Mircea Miclea respinge acuzaţiile rectorilor, spunând că retorica universitarilor pentru autonomie este falsă. „În străinătate, nici nu se pune problema să nu ai răspundere publică în cazul în care ai autonomie universitară. Cele două nu se exclud deloc", a mai spus Miclea.

Opoziţia pregăteşte moţiune pe educaţie

Liberalii şi social-democraţii au boicotat ieri dezbaterea publică pe tema Legii educaţiei, organizată la iniţiativa Robertei Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Motivul - dezbaterea este un simplu exerciţiu de imagine pentru tabăra democrat-liberală şi Traian Băsescu.

Liberalii: „un proiect diletant"

În absenţa opoziţiei, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre tarele învăţământului românesc şi a susţinut că proiectul ministrului Educaţiei nu aduce atingere autonomiei universităţilor, ci doar "grupurilor de interese". Reprezentanţii PNL au criticat proiectul lansat în atenţia opiniei publice de ministrul Daniel Funeriu, căruia îi pregătesc o moţiune simplă.

Potrivit deciziei Biroului Politic Central al PNL, documentul va fi depus miercuri la Senat, însă el nu poate determina demiterea lui Funeriu. Liberalul Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei, a precizat că demersul împotriva ministrului Funeriu vizează proasta gestionare a sistemului de către actualii guvernanţi, principalele probleme fiind salarizarea profesorilor şi disponibilizările din educaţie.

Liberalii mai acuză modul „diletant" în care a fost conceput proiectul Legii educaţiei. „Ceea ce se încearcă la noi este o premieră istorică, să discuţi cât mai puţin o lege şi aşa făcută rău", a comentat Marga. Social-democraţii consideră şi ei că Funeriu este incapabil să reformeze sistemul, Victor Ponta, preşedintele PSD, solicitând ieri demisia acestuia. Ponta a explicat absenţa colegilor săi de la dezbaterea publică prin aceea că demersul Robertei ­Anastase este unul superficial, iar social-democraţii nu au dorit să participe la "poza de cinci minute" cu preşedintele Traian Băsescu.

Traseul legii

Proiectul legii educaţiei, lansat recent în dezbatere publică, ar urma să intre apoi în atenţia Parlamentului, astfel încât să fie adoptat cel târziu până la toamnă. În septembrie 2009, Cabinetul Boc şi-a asumat răspunderea pe o altă lege a educaţiei, pe care liberalii au atacat-o la Curtea Constituţională, iar magistraţii le-au dat câştig de cauză.

Citiţi în „Şcoală şi educaţie"

Suplimentul „Şcoală şi educaţie", care apare astăzi numai împreună cu ziarul „Adevărul", dezbate problema manualelor cu informaţii depăşite, greşeli şi fraze ilogice. Elevii spun că nici nu deschid multe dintre cărţile pentru şcoală pentru că sunt greoaie. Din acelaşi număr, mai aflaţi despre subiectele de matematică pentru Bacalaureat. Mai mulţi academicieni au descoperit că acestea sunt concepute la un nivel prea avansat pentru elevii de liceu.