UNJR cere preşedintelui României să sesizeze CCR în privinţa modului de calcul al duratei mandatului membrilor CSM

Preşedintele României, Klaus Iohannis

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a solicitat, marţi, preşedintelui României, Klaus Iohannis, să sesizeze Curtea Constituţională asupra unui conflict juridic între Senat şi puterea judecătorească, referitor la modul în care se calculează durata mandatului membrilor CSM.

Conflictul a fost generat de hotărârea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, care modifică hotărârile iniţiale de validare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ceea ce priveşte modul de calcul al duratei mandatului acestora, se arată într-un comunicat al UNJR.

Hotărârea Senatului prevede că împlinirea termenului de şase ani pentru un mandat CSM se face individual, pentru fiecare mandat de la data validării acestuia, şi nu la 7 ianuarie 2017, când se împlinesc şase ani de la învestirea din 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii, potrivit UNJR.

“Trecerea de la alegeri unice, colective, pentru CSM la alegeri individuale ar duce la situaţia halucinantă în care magistraţii din România ar ţine-o în campanii electorale interne şi alegeri continue. O astfel de situaţie ar perturba întregul sistem de justiţie din România, cu consecinţe negative directe asupra cetăţenilor”, au arătat judecătorii într-o scrisoare adresată preşedintelui Klaus Iohannis.

CSM are rolul constituţional de “garant al independenţei justiţiei”, iar “această hotărâre a Senatului poate provoca în mod evident un blocaj instituţional la nivelul CSM, împiedicând această instituţie să funcţioneze în parametri constituţionali fireşti”, se mai arată în scrisoare.

Judecătorii au mai arătat că hotărârea Senatului încalcă puterea lucrului judecat, deoarece contravine unor hotărâri judecătoreşti irevocabile. Instanţele de judecată au decis că hotărârile iniţiale ale Senatului nu au fost atacate cu respectarea procedurii legale, consecinţa fiind că acestea au rămas definitive şi, ca atare, nu mai puteau fi modificate în mod legal de către Senat, potrivit comunicatului UNJR.

Pe de altă parte, Senatul şi-ar fi încălcat, prin respectiva hotărâre, competenţele constituţionale, prin interpretarea şi aplicarea legii în ceea ce priveşte durata mandatului membrilor CSM, se mai arată în scrisoarea judecătorilor către preşedintele Klaus Iohannis.

“Pentru a-şi exercita, aşadar, rolul de garant al independenţei justiţiei, CSM trebuie să beneficieze de dispoziţii exprese, cu rang constituţional, privind alegerea membrilor săi, astfel că interpretarea Constituţiei şi a legilor organice nu poate fi lăsată la latitudinea Senatului”, susţine UNJR.

Mai mult, a lăsa posibilitatea Senatului să îşi revizuiască intempestiv o practică de lungă durată în stabilirea limitei la mandatul întregului Consiliu Superior al Magistraturii, "constituie o ingerinţă gravă, putând fi afectată fundamental funcţionarea Consiliului", se mai spune în scrisoare.

“Situaţia generată de hotărârile Senatului s-ar putea detensiona, iar blocajul instituţional ar putea fi evitat numai prin sesizarea Curţii Constituţionale cu conflictul de natură constituţională dintre Senatul României şi Puterea Judecătorească, instanţa de contencios constituţional fiind singură care poate arată calea de urmat sub aspectul respectării regulilor democratice referitoare la durata mandatelor membrilor aleşi ai Consiliului”, precizează judecătorii.

UNJR mai susţine că apelurile pe care le-a adresat preşedintelui Senatului şi preşedintelui CSM au fost ignorate, soluţia rămânând ca preşedintele României să sesize Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională, pentru a se evita astfel un blocaj fără precedent al CSM.

“Este evident că avem de-a face cu un conflict între puterile statului în contextul în care Senatul încalcă, pe de-o parte, dezlegări date de instanţe judecătoreşti şi, pe de altă parte, comite un exces de putere printr-o interpretare a legii ce nu doar că excede competenţelor sale, dar şi este de natură a provoca un blocaj al funcţionării CSM”, a spus Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.

UNJR a mai arătat că, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, s-a dispus suspendarea hotărârii CSM prin care au fost declanşate alegeri doar pentru şase dintre cei 14 membri aleşi ai CSM. De asemenea, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Forumul Judecătorilor din România au iniţiat şi demersul judiciar de fond, solicitând anularea aceleiaşi Hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind în curs de judecată pe rolul Curţii de Apel Oradea.

Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, vineri, hotărârea CSM, care a decis să organizeze alegeri pentru şase posturi de membru, nu pentru toate cele 14 posturi ale Consiliului. Decizia instanţei este executorie. Ea poate fi, însă, atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

UNJR a dat în judecată, marţi, CSM pentru a anula hotărârea prin care s-a declanşat procedura de alegere pentru numai şase membri ai Consiliului. Conform Constituţiei, mandatul membrilor CSM este de şase ani, iar toţi membrii actualului plen trebuie să îşi încheie mandatul la data de 6 ianuarie 2017.

Printr-o decizie a Senatului, însă, transpusă prin hotărârea plenului din martie 2016, s-au modificat hotărârile iniţiale prin care toţi membrii au fost validaţi până la  6 ianuarie 2017, astfel încât opt dintre cei 14 membri magistraţi aleşi îşi vor continua mandatele şi după data respectivă.

Senatul a decis, în martie, ca membrii CSM Alina Nicoleta Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona Lisa Neagoe, Adrian Bordea, Luminiţa Palade şi Daniela Ciochină să aibă un mandat întreg de şase ani din momentul validării acestora.

În cadrul acţiunii, judecătorii au solicitat şi sesizarea Curţii Constituţionale, pentru ca aceasta să declare neconstituţionale articolele de lege care se interpretează în sensul că mandatul membrilor CSM este de şase ani calculat individual, şi nu ca mandat al Consiliului.