Universitatea Bucureşti cere daune în dosarul „Mineriadei”: „Prejudiciul este destul de greu de cuantificat, avem experţi care vor evalua pagubele”

Incidente în Bucureşti (13 iunie 1990)

Universitatea Bucureşti se constituie parte în dosarul Mineriadei şi cere daune materiale vinovaţilor. Reprezentanţii instituţiei au declarat că demersul este motivat de distrugerile provocate de mineri asupra unor colecţii rare şi mobilierului. Însă, mai importante, spun aceştia, sunt violenţele suferite în vara lui 1990 de profesori şi studenţi.

„La începutul lunii aprilie, Universitate a trimis o adresă Parchetului General, prin care s-a constituit parte civilă în dosarul Mineriadei. Documentul atrage atenţia asupra prejudiciului material şi moral pe care l-a suferit Universitatea Bucureşti: pătrunderea ilegală, distrugerea patrimoniului şi, mai important, violenţele grave şi tratamentele inumane suferite de profesori şi studenţi în acea perioadă. Prejudiciul material este destul de greu de cuantificat. Sunt aproape 30 de ani. Dar avem experţi care vor lucra pentru a evalua pagubele”, a spus Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Universităţii Bucureşti, pentru Realitatea TV.

Ancheta procurorilor

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, în 23 decembrie 2016, că în dosarul cunoscut sub numele de "Mineriada 13 - 15 iunie 1990” s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte al României, Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii, Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale şi Mugurel Cristian Florescu, general în rezervă, fost adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

În acelaşi dosar a fost pusă în mişcarea acţiunea penală, pentru infracţiuni contra umanităţii, şi faţă de amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, fost şef de cabinet şi consilier al primului ministru în iunie 1990, Miron Cozma, fost preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului”.

De asemenea, au fost puşi sub acuzare Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Burlec Plăieş, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, generalul (r.) Petre Petre, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.
În aceeaşi cauză, procurorii militari efectuează în continuare urmărirea penală faţă de alţi 18 suspecţi, tot pentru infracţiuni de crime împotriva umanităţii.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11 - 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.