„Unde nu-i cap, vai de … victime”, sau de ce s-a murit în Apuseni. Jumătăţi de măsură în cazul vinovaţilor
0
Victimele accidentului din Apuseni au murit de frig, au stabilit legiştii. Evident, dacă ar fi fost localizaţi şi preluaţi mai repede ar fi avut şanse să supravieţuiască. Bâlbâielile autorităţilor au fost amendate, miercuri, de Guvern. Însă cu jumătăţi de măsură. Şefii ROMATSA, IGSU şi un secretar de stat din MAI au fost demişi. „Patronii” lor politici sunt, însă, bine mersi.
Stabilirea exactă a locului unde s-a produs accidentul a dus la moartea prin hipotermie a pilotului Adrian Iovan şi a medicului rezident Aurelia Ion. Localizarea putea fi realizată, rapid şi prin mijloace ştiinţifice, prin două metode: recepţionarea semnalelor emise de echipamentul de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) instalat pe avion, sau prin localizarea semnalului emis de telefoanele pasagerilor. Niciuna n-a funcţionat. Victimele au fost găsite de un pădurar, cu metode empirice care ţin de secolele trecute.
Localizarea semnalului transmis de dispozitivul ELT nu a fost posibilă, potrivit ROMATSA, întrucât una din frecvenţe n-a funcţionat iar cealaltă nu a fost anunţată de autoritatea rusă care recepţionează acest tip de semnale pe zona din care face parte şi România. „În acest caz însă, echipamentele de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) ale aeronavei nu au funcţionat pe frecvenţa de 406 MHz, prevăzută de Regulament, ci numai pe cea de 121,5 MHz, care nu era aptă să permită localizarea”, se arată în Raportul Guvernului, care mai precizează că “au existat informaţii de la aeronave în zbor despre emisia staţiei ELT a aeronavei BN2 prăbuşite, dar nu a exista o informare de la Centrul COSPAS –SARSAT (Centrul de Căutare Salvare Satelitară), prin Centrul de la Moscova (MCC). Fiind ulterior contactat, de către ROMATSA, (telefonic şi prin e-mail) Centrul de la Moscova nu a comunicat nici un răspuns”.
Localizarea telefoanelor a eşuat şi ea.
Mai precis, nici nu s-a încercat, de către autorităţi dintr-un motiv ridicol din perspectiva situaţiei grave despre care vorbim, dar perfect real: se face numai cu mandat de la judecător!
“Coordonatele” pe care se presupune că le-ar fi transmis medicul Zamfir la 112 sunt, probabil, nişte repere, astfel încât localizarea aproximativă a zonei în care s-a prăbuşit avionul s-a făcut tot aproximativ. Ceea ce, într-o zonă de munte, în pădure şi fără căi de acces, a întârziat suplimentar localizarea. De ce operatorii 112 n-au fost capabili să-l îndrume pe medicul Zamfir astfel încât să poată el însuşi să-şi determine poziţia exactă nu este clar.
Clar, însă, este faptul că echipele de salvare ale statului au suferit de lipsa unui lider. Un coordonator capabil să ia decizii. De genul simplu, cum ar fi fost să-şi asume utilizarea aparaturii de localizare a telefonului fără mandat judecătoresc. Un banal acord al medicului Zamfir, cu care oricum se aflau în legătură telefonică, ar fi justificat măsura.
În lipsa unei persoane care să-şi asume conducerea operaţiunilor şi să ia decizii (oare Raed Arafat, plecat din ţară la momentul accidentului, este singurul oficial român competent şi lucid?) miercuri, la două zile după accident, premierul Ponta a reuşit să taie nişte capete de vinovaţi, dar numai din eşalonul doi. Cel mai vizat ministru, cel de Interne, liberalul Radu Stroe, a scăpat chiar fără vreo „mustrare public”, deşi, potrivit unor surse politice, a fost vizat direct de premier. Sursele amintite, ne-au declarat că însuşi liderul PNL, Crin Antonescu, s-a deplasat la Palatul Victoria, unde a ameninţat că s-ar putea retrage din coaliţie în cazul în care Radu Stroe va fi demis şi că a spus că ar accepta aşa ceva doar dacă PSD acceptă decapitarea, „la schimb”, a unui ministru social-democrat.
Astfel, Radu Stroe, ministrul care a declarat că ceea ce îşi reproşează este „că accidentul s-a produs în mandatul lui” şi care, întrebat de ce nu a fost trimisă în misiune aeronava SMURD, a răspuns că aceasta este „pentru salvare de oameni, nu pentru alte activităţi", rămâne în funcţie.
Între timp, echipa de anchetă care trebuie să afle motivele care au dus la aterizarea forţată a avionului a continuat ieri cercetările la faţa locului. Specialiştii iau în calcul dezmembrarea aparatului de zbor deoarece, din cauza zonei greu accesibile, dar şi a condiţiilor meteo, anchetatorii nu au deocamdată o altă variantă pentru ridicarea epavei. În acelaşi timp, procurorii au anunţat că au dispus începerea urmăririi penale privind posibile încălcări ale legislaţiei aeriene în acest dosar. Mai concret se fac cercetări pentru încălcarea, de către personalul aeronautic civil, a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor şi vătămarea corporală din culpă. „Acest demers nu vizează în acest moment persoane, ci fapte”, au explicat aceştia.
Imagini aeriene cu avionul prăbuşit în munţii Apuseni
Citeşte mai multe accidentul aviatic din Apuseni:
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman, a precizat, marţi, că în cazul operaţiunii de salvare declanşată în urma accidentul aviatic care a avut loc luni în Munţii Apuseni au existat „probleme foarte mari de comunicare” şi că din cauza legislaţiei, victimele nu au putut fi găsite mai repede. Pe de altă parte, Poliţia Română a precizat că sistemul de urmărire din dotare nu poate fi folosit decât cu acordul magistraţilor.
Victimele accidentului aviatic de la Cluj sunt în stare stabilă. Mai mult, medicul Radu Zamfir, cel care a ţinut legătura telefonic cu salvatorii după prăbuşirea aeronavei s-a întors marţi în Capitală. Pe de altă parte, Ministerul Apărării Naţionale a informat că tânăra care a murit în accident are 23 de ani, este studentă în anul V, şi în această misiune participa ca voluntar. Rezultatele autopsiei: studenta şi Adrian Iovan au murit de frig.
Aurelia Ion, tânără studentă la Medicină care a murit, ieri, în accidentul aviatic din Cluj a lăsat în urmă o familie îndoliată care spune că nu încearcă să caute vinovaţi, dar că se simte deranjată de mediatizarea excesivă a acestui accident
Se încarcă comentariile...
