Un hoţ pocăit îşi pune secretele în slujba Poliţiei
0
Ion Sarafinescu (57 de ani), fiu de miliţian, s-a lăsat de „meseria“ de hoţ pentru că nu-l mai lăsa inima să fure. Fostul spărgător de locuinţe participă acum la un program iniţiat de Institutul de Prevenire şi Psihosociologie din cadrul Poliţiei Române.
La prima vedere, Ion Sarafinescu pare mai degrabă un bunic tocmai ieşit la pensie şi nerăbdător să îşi crească nepoţii. Doar privirea ageră şi iscoditoare îi dă de gol fostele preocupări.
Tatăl său a fost miliţian, iar prima spargere a dat-o la vârsta de 9 ani, ca să vadă dacă poate fi prins. "Într-o zi l-am întrebat pe tata cu ce se ocupă miliţienii, iar el mi-a răspuns că munca lui este să prindă hoţii. Atunci mi-am pus în cap să dau o spargere, să văd dacă mă prinde şi pe mine. Nu m-a prins, pentru că nu bănuia nimeni că eu aş fi putut fi autorul faptei. Am intrat într-o zi, pe geam, la nişte vecini foarte bogaţi, şi am furat jucăriile copiilor lor şi dulciurile. Noi stăteam atunci în zona Herăstrău, unde locuiau tot felul de ambasadori, miniştri şi alţi diplomaţi. De atunci am mai dat câte o spargere, răzleaţă, până pe la vârsta de 15 ani, când m-am lăsat de frica şcolii de corecţie", a povestit fostul spărgător.
Avea ciudă pe medici
Ion Sarafinescu a început să fure, din nou, la vârsta de 29 de ani, după un şpriţ cu un amic. Nu îşi mai aminteşte bine conjunctura, dar a avut pontul şi a acţionat la sigur în casa unui medic din Capitală.
„Aveam ciudă mare pe medici, pentru că luau bani de la oamenii bolnavi. Am simţit pe pielea mea aroganţa lor. Când eram mic, mama mea lucra ca îngrijitoare la Spitalul Elias. Odată a trebuit să mergem la medic pentru că eram bolnav. Mama i-a luat doctoriţei un buchet de flori, dar ea nu s-a mulţumit cu atât.
I-a zis că are casa plină de flori. Ştiam că medicii au bani mulţi şi băuturi scumpe, bijuterii. De multe ori găseam plicurile cu bani, de la pacienţi, sigilate. Nici nu apucau să le deschidă. Nici cei care lucrau în comerţ nu erau de ocolit. Măcelarii, aprozariştii şi alţi vânzători aveau destui bani pe vremea aceea", şi-a amintit Sarafinescu. De cele mai multe ori, spărgătorii de locuinţe acţionează singuri, sau cel mult în grupuri de doi, de frică să nu fure unul mai mult decât celălalt.
Se dădea poliţist ca să-şi verifice complicele
Sarafinescu ne-a povestit cum îl „controla" pe colegul de spargere.
„De obicei mergeam singur la pont. Când eram doi şi aveam suspiciuni că celălalt a luat mai mult, sunam păgubitul a doua zi. Mă dădeam un colonel de miliţie şi îi spuneam să facă o listă cu ce i s-a furat. Bine, au fost şi cazuri în care victimele puneau pe listă şi lucruri pe care nu le furaserăm", a explicat fostul spărgător.
Se dădea poliţist ca să-şi verifice complicele
Sarafinescu a fost arestat prima dată în anul 1980, dar nu pentru furt, ci pentru că sectoristul aflase că nu are serviciu. A stat după gratii o lună. A doua oară a intrat în arest în `86 pentru că l-a "turnat un coleg".
Atunci a stat 20 de luni în închisoare. Apoi în iarna lui 1989, tot în urma unui denunţ, după ce a spart locuinţa unui preot, dar a fost eliberat în luna ianuarie 1990. Ultima oară a fost arestat în anul 1991, timp de 6 zile, după ce, împreună cu un amic, i-au bătut pe membrii orchestrei de la restaurantul Ambasador.
Ponturi
Ion Sarafinescu spune că spărgătorii de locuinţe acţionează numai "la pont", după ce se asigură că proprietarul locuinţei nu îi poate surprinde, iar ţintele sunt mai ales oamenii cu bani şi bătrânii.
Toată agitaţia de dinaintea plecării în concediu şi anunţarea "amicilor din parc" lasă cale liberă infractorilor. De fapt, cei mai mulţi spărgători de locuinţe îşi află informaţiile de la vecini şi chiar de la prietenii invidioşi ai victimelor.
Cele mai periculoase oraşe
Potrivit rapoartelor poliţiei, în primele 9 luni ale anului 2009 au fost constatate 11.915 furturi din locuinţe, din care 7.016 în mediul urban. Dintre acestea, 373 au fost furturi din casele de vacanţă. Cele mai multe furturi de locuinţe au fost constatate în Bucureşti (994 de fapte) şi în judeţele Cluj (833 fapte), Constanţa (577 fapte) şi Prahova (538).
Tot în marile oraşe din ţară sunt şi cele mai multe furturi de maşini şi din maşini. Poliţiştii spun că 91,6% din spargerile auto şi 44% din furturile de maşini se produc în mediul urban. Cele mai multe infracţiuni se produc în Capitală. (1.511 fapte anul acesta), urmată de judeţele Timiş (1.059) şi Cluj (1.002).
Campanie
Institutul de Prevenire şi Psihosociologie (IPP) împreună cu parteneri privaţi a lansat, ieri, campania „Alianţă pentru siguranţă". „Acest program, care se va derula timp de şase luni în mai multe judeţe din ţară, are ca scop prevenirea şi combaterea furturilor din locuinţe dar şi a furturilor de şi din maşini", ne-a declarat comisarul-şef Ion Stroescu, şef serviciu în cadrul IPP.
Se încarcă comentariile...
