Un an de la Colectiv. Trei dosare penale, niciun proces pe rolul instanţelor
0
La un an de la incendiul devastator din clubul Colectiv, soldat cu pierderea a 64 de vieţi, precum şi cu sute de răniţi, justiţia nu a făcut încă dreptate victimelor. Trei dosare penale deschise în acest caz vor ajunge curând pe masa judecătorilor, dar părinţii victimelor consideră că principalii vinovaţi nu au fost traşi la răspundere. Avocaţii nu exclud deschiderea altor dosare Colectiv.
Noaptea de vineri, 30 octombrie 2015, va rămâne mereu în memoria românilor. Incendiul produs în clubul Colectiv, din Capitală, a cutremurat întreaga ţară. Bilanţul iniţial, de 26 de morţi, aproape că s-a triplat la numai câteva săptămâni de la producerea tragediei. În total, 64 de vieţi au fost curmate din cauza neglijenţei autorităţilor, aşa cum s-a aflat în timpul anchetelor declanşate ulterior.
Cercetările au decurs greoi. Trei dosare penale au fost finalizate prin rechizitoriu, dar în niciunul nu a început procesul. Două dintre acestea abia au trecut de Camera Preliminară, iar al treilea a fost întors la DNA pentru refacerea urmării penale.
Dosarul patronilor de la Colectiv
Printre primele persoane puse sub acuzare în cazul tragediei din Colectiv s-au numărat patronii clubului, acuzaţi de ucidere din culpă. La 7 octombrie 2016, Judecătoria Sectorului 4 a declarat dosarul în stare de judecată. Ancheta în acest caz a început încă din seara incendiului, după ce procurorii de la Parchetul Capitalei s-au autosesizat. Ulterior, dosarul a fost preluat de Parchetul General. Ancheta şi judecata în Cameră Preliminară a durat aproape un an. Se estimează că acest proces va dura cel mai mult, deoarece rechizitoriul are aproape 500 de file, sunt peste 200 de părţi - răniţi sau rudele celor care care au decedat - şi mai multe părţi civile, spitale şi clinici. Astfel, întregul dosar are 270 de volume. Magistraţii urmează să stabilească un prim termen de judecată.
Patronii clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu au fost trimişi în judecată pe 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi că „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, iar condiţiile amenajărilor interioare erau improprii unor astfel de activităţi”. Acuzaţiile oficiale: ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în formă agravată.
În dosar mai sunt judecaţi Daniela Ioana Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists, şi artificierul Viorel Zaharia.
Procurorii care au făcut ancheta în acet caz, au disjuns o parte din dosar, după ce au primit mai multe plângeri. Această anchetă vizează instituţii ale statului (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ori alte instituţii ori autorităţi), precum şi tratamentul medical acordat persoanelor internate ce au suferit leziuni traumatice urmare a incendiului din Colectiv.
Dosarul lui Piedone
Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a autorizat ilegal „clubul groazei“, şi-a dat demisia după tragedie, iar pe 14 octombie 2016, Tribunalul Bucureşti a decis că judecătorii pot începe ancheta în dosarul lui Piedone, pentru abuz în serviciu. Judecătorii urmează să stabilească un prim termen de judecată în acest proces.
În acelaşi dosar mai sunt judecate Aurelia Iofciu, fost şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4, Luminiţa Larisa Ganea, consilier superior în cadrul Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4, şi Sandra Ramona Moţoc, referent superior în acelaşi serviciu. Toate trei sunt acuzate de complicitate la abuz în serviciu.
Practic, anchetatorii îl acuză pe Piedone că a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor pe 14 ianuarie 2015 când a eliberat acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Colectiv Club SRL, deşi clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.
În total, în proces s-au constituit 141 de părţi civile, printre care se numără şi Primăria Sectorului 4. Suma totală pe care o cer victimele sau urmaşii celor decedaţi este de 27 de milioane de euro şi 20 de milioane de lei.
Dosarul căpitanilor ISU
La 15 februarie 2016, Curtea Militară de Apel a decis să retrimită la DNA, pentru refacerea rechizitoriului, dosarul în care căpitanii ISU Radu Antonina şi George Petrică sunt acuzaţi de abuz în serviciu. Motivul: refacerea mai multor acte de urmărire penală.
Cazul a fost deschis pe 9 noiembrie 2015, fiind finalizat o lună mai târziu. Potrivit DNA, cei doi nu şi-au îndeplinit obligaţiile privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că firma Colectiv Club desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu. În acet moment, dosarul se află la DNA, peste 240 de părţi civile fiind introduse, de la declanşarea procedurii de refacere a urmăririi penale.
Avocat: Ne putem aştepta la multe dosare Colectiv
Avocatul Antoniu Obancea, cel care îi reprezintă pro-bono pe părinţii tinerilor decedaţi la Colectiv, nu exclude deschiderea mai multor dosare penale în cazul incendiului. „Există şi alte demersuri juridice. În dosarul de la Parchetul General s-a depus o cerere de extindere a urmăririi penale, după ce din expertiza administrată au rezultat indicii şi trimiteri către alte persoane şi instituţii, care trebuie verificate sub aspectul posibilelor răspunderi. Cererea aceasta a fost disjunsă şi urmează să facă obiectul unui nou dosar penal. (...) Juridic vorbind, sunt şi alte căi procedurale pe care le explorăm, dar vom vorbi de ele după ce le vom iniţia. Ne putem aştepta la multe dosare Colectiv“, a spus avocatul.
Părinţii victimelor, nemulţumiţi de stadiul dosarelor
La un an de la producerea tragediei, părinţii tinerilor care au murit în Colectiv consideră că anchetele nu şi-au atins scopul, iar principalii vinovaţi sunt încă în libertate. Trei dintre părinţii celor decedaţi în incendiu, Laurenţiu Istrate, Narcis Hogea şi Eugen Iancu, trag un semnal de alarmă asupra tergiversării anchetei şi a tentativei autorităţilor de a ocoli anumite personaje.
„A trecut un an de la tragedie şi încă nu este niciun proces pe rol, cea mai avansată fază este camera preliminară. În al doilea rând, toate disjungerile care s-au făcut ne fac să credem că lucrurile vor să fie disipate, diluate. Noi considerăm că nu au fost puşi sub acuzare toţi responsabilii pentru ce s-a întâmplat acolo. Au murit 27 de tineri în incendiu şi alţi 37 după aceea, la spital. De aceea, trebuie anchetată şi intervenţia la incendiu, dar şi tratamentul şi condiţiile din spitale“, a declarat Laurenţiu Istrate. Fiul său, Claudiu Bogdan, a decedat la 12 zile de la incendiu. „Plecăm de la un obiectiv şi o motivaţie. Personal, am un mesaj şi o misiune de la băiatul meu să se facă dreptate şi astfel de tragedii să nu se mai întâmple“, a mai spus Laurenţiu Istrate.
„Puteau fi salvaţi mai mulţi copii“
Tatăl unui alt tânăr ucis de incendiul de la Colectiv, Narcis Hogea, spune că ancheta trebuie să se concentreze asupra intervenţiei autorităţilor la locul dezastrului şi a modului în care au fost îngrijiţi răniţii.
„Revolta mea se bazează pe faptul că până acum nimeni nu s-a gândit să cerceteze ce s-a întâmplat imediat după incendiu, dacă intervenţia a fost corectă sau nu, dacă în spitale tratamentul medical şi comportamentul etic vizavi de răniţi şi aparţinătorii acestora a fost corect. Dacă nu se cercetează, înseamnă că totul a mers ca la carte. Eu cred că puteau fi salvaţi mai mulţi dintre copiii noştri. Scopul nostru este să vedem cine a greşit, cum s-a greşit şi apoi să facem în aşa fel ca astfel de tragedii să nu se mai repete“, a spus Narcis Hogea.
Fiul său, Alex Hogea, de 19 ani, a fost cea de-a 60-a victimă a incendiului. Alex s-a stins din viaţă pe 22 noiembrie 2015, la un spital din Viena.
„Banul, unitatea de măsură a pedepsei care se va da“
Un alt părinte, Eugen Iancu, a subliniat numeroasele contradicţii din cadrul anchetei. „Au fost daţi nişte timpi ai apariţiei salvărilor acolo. În urma verificărilor făcute de Corpul de Control al premierului s-a stabilit că salvările nu aveau GPS, deci nu se pot da timpii în care s-a intervenit. Însemnă că cineva minte“, a spus Eugen Iancu.
Acesta a explicat de ce s-au constituit părţi civile, subliniind că scopul lor nu este să obţină bani de pe urma nenorocirii care i-a lovit.
„Deşi am decis să cerem nişte sume, niciunul dintre noi nu este interesat de bani, aşa cum s-a tot vehiculat. Până la urmă, banul este unitatea de măsură a pedepsei care se va da celor vinovaţi. Iar vinovaţi sunt foarte mulţi. Vina principală aparţine statului prin toate componentele lui – primărie, prefectură, Ministerul Sănătăţii, ISU, spitale, Direcţia de Sănătate Publică. Aş vrea să-l văd pe acel inspector de la DSP care a semnat că la Spitalul „Sf. Ioan“ nu există bacterii. Pe ăsta nu-l anchetează nimeni“, a explicat bărbatul.
Eugen Iancu a atras atenţia şi asupra corupţiei din sistem. „La câteva zile de la incendiu, ISU a făcut controale şi a dat amenzi de milioane de lei. Adică ISU a recunoscut în acel moment că a permis tuturor locaţiilor din ţara asta să funcţioneze în baza a ceva, în niciun caz a autorizaţiilor. Este clar că ISU a ştiut unde să se ducă şi să ia. Din punctul meu de vedere este o recunoaştere că ISU a luat şpagă“, a mai spus Iancu.
Tratamentul, decontat încă doi ani
Tinerii care au suferit arsuri în incendiul de la Colectiv vor beneficia de tratament decontat de statul român în România şi în străinătate pentru următorii doi ani. Asta după ce Guvernul a adoptat o Ordonanţă de urgenţă prin care prelungeşte plata acestui tratament. Concret, banii pentru decontarea terapiilor vor fi prinşi în bugetele pentru anii 2017 şi 2018.
Se încarcă comentariile...
