Dosarul în care Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă. Procurorii cer trei ani de închisoare cu executare. Verdictul final ar urma să se dea pe 22 mai

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Calin Popescu Tăriceanu FOTO Laurenţiu Sîrbu
Calin Popescu Tăriceanu FOTO Laurenţiu Sîrbu

Astăzi la Curtea Supremă are loc ultimul termen în procesul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. Verdictul final ar urma să se dea pe 22 mai

UPDATE 10:30 Atât procurprul de caz cât şi apărarea au căzut de acord cu încadrarea juridică într-o singură faptă de mărturie mincinoasă, apărarea susţinând că mărturia mincinoasă reprezintă o categorie mai largă a faptei de favorizare a făptuitorului. Curtea a rămas să se pronunţe asupra acestui aspect în pronunţare.

 Procurorul DNA: În faţa Curţii Supreme inculpatul Tăriceanu a făcut un gest de aroganţă în ciuda evidenţelor probelor

Procurorul spune că inculpatul a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului în 8 împrejurări:

1. că nu a avut cunoştiinţă de activitatea lui Silverstein în acţiunile de retrocedare (el cunoscând detalii chiar în ceea ce priveşte achiziţionarea drepturilor moştenitoare, dând şi declaraţii în presă în această privinţă);

2. a declarat că nu a discutat despre taxele notariale din procesul de retrocedare, însă a discutat aceste aspecte cu Truică, după cum arată declaraţiile lui avocatului Roşu;

3. a minţit cu privire la relaţiile cu Truică (luau masa la restaurant împreună, l-a ajutat să achiziţioneze o motocicleta, mai mult Truică îi ştia şi gusturile culinare);

4. a minţit şi cu privire la relaţia cu Tal Silverstain, însă cei doi se întâlneau regulat. Au participat la ziua de naştere şi plus aveau relaţii de afaceri;

5. afirmaţie mincinoasă cum că nu-l cunoaşte dpe consultantul politic israelian Mon Shavez;

6. a firmat că nu avut o relaţie apropiată cu Dan Andronic, însă cei doi s-au întâlnit frecvent, şi şi-au petrecut concediile împreună;

7. a intermediat întâlniri între Ponta şi Silverstein, deşi a afirmat că nu a rămas în relaţii apropiate cu aceştia

8. a ascuns şi legătura cu Marius Marcovici.

Procurorul de caz a subliniat în faţa magistraţilor că „a minţi prin omisiune, este o infracţiune ce nu trebuie confundată cu refuzul de a depună mărturie. În acest caz este vorba de intenţia de a influenţa răspunderea făptuitorului, iar pentru existenţa mărturiei mincinoase nu este necesară influenţa deciziei magistraţilor. Mărturia mincinoasă nu priveşte relaţia cu adevărul, cu realitatea, ci intenţia martorului de a spune ceea ce ştie”.

"Obligaţia de a fi onest i-a fost total străină, indiferent în ce calitate a fost audiat, martor sau inculpat. A ştiut că nu spune adevărul atunci când a fost audiat. Apreciem că există dovezi asupra săvârşirii faptei de mărturie mincinoasă, vinovăţia inculpatului reieşind din declaraţiile celorlalţi martori, a căror credibilitate nu a fost pusă la îndoială. În rechizitoriu există interceptări şi înscrisuri care susţin acuzaţiile", a sublinait procurorul de caz.

„În acest dosar era importantă o declaraţie adevărată a inculpatului pentru a se lămuri relaţia esenţială a grupului infracţional, pentru a se stabili dacă i s-a cerut ajutorul pentru soluţionarea cererilor de retrocedare. Sub aspectul mărturiei mincinoase este irelevant dacă declaraţiile inculpatului Tăriceanu ar fi putut sprijini organele in aflarea adevărului. Nu este de datoria unui martor să considere ce împrejurări sunt esenţiale, de aceea este important ca acesta să declare tot ceea ce ştie. În acest caz latura subiectivă este evidentă, dosarul retrocedărilor intrumentat de DNA Braşov era cunoscut de către Tăriceanu, acesta avea cunoştiinţa faptelor pentru care erau cercetaţi şi a urmărit favorizarea acestora”, a subliniat procurorul DNA.

„În acest dosar, audierea inculpatului Călin Popescu Tăriceanu, cu o funcţie importantă la acea dată, de preşedinte al Senatului reprezenta o garanţie a veridicităţii declaraţiei de martor. Mai mult, trebuie ţinut seama că inculpatul are o educaţie şi o pregătire superioară, el ocupând şi funcţia de prim-ministru”, a punctat acuzarea.

Procurorul de caz a ţinut să demonteze cele două linii de arguemntare invocate de către apărătorul lui Călin Popescu Tăriceanu. În primul rând, „ideea că inculpatul nu a ştiut în ce problemă e chestionat, este o apărare fără sens, puerilă şi fără logica. Acestuia i s-a spus de la început care este dosarul în privinţa căruia este chestionat, şi să nu uităm că vorbim aici de o persoană cu pregătire, care ocupă o funcţie înaltă în stat”,a afirmat acuarea. Iar, în ceea ce priveşte al doilea argument invocat de apărare, „aceea că a prezentat ceea ce i s-a cerut în legătura cu cei trei conform percepţiei sale, este o apărare ce nu poate fi reţinută, nu i s-a cerut o percepţie, a fost întrebat de fapte şi în mod concret. O astfel de încercare de apărare ar fi fost acceptabilă de exemplu dacă inculpatul ar fi fost întrebat ”în ce haine era îmbrăcată pers x; ce culoare avea?”. Însă în speţă nu este o problemă de percepţie. Nu poate fi justificată prin intermediul subiectivismului de tipul ”aşa mi s-a părut”. Aceasta fost întrebat concret, cu privire la fapte la care a participat în mod direct”, a subliniat procurorul DNA. 

„Infracţiunea de mărturie mincinoasă este o infracţiune de pericol, ce ameninţă chiar actul de justiţie”, şi-a încheiat pledoaria acuzarea.

Avocatul lui Tăriceanu: Înregistrările SRI trebuie excluse din dosarul cauzei

Apărătorul preşedintelui Senatului a solicitat completuluid de judecători excluderea înregistrărilor SRI de la dosarul cauzei, susţinând că „interceptările realizate pe baza mandatelor de siguranţă naţională nu pot constitui mijloc de probă”. Acesta a invocat ambele decizii ale Curţii Constituţionale în această materia, cât şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cu privire la dreptul la viaţă privată şi dreptul la un proces echitabil, dar şi o declaraţie a preşedintei Curţii Supreme, Cristina Tarcea, care a susţinut că „în anul 2008 nu a existat un cadrul legal în privinţa acestor interceptări, şi au fost introduse protocoalele recent desecretizate”. În opinia avocatului preşedintelui Senatului, judecătorii trebuie să ţină seama de realităţile juridice prezente în această privinţă, afirmând că „din ambele decizii ale CCR reiese idea că judecătorul este protectorul libertăţilor şi drepturilor individuale”.

În argumentarea sa, acesta a susţinut că în această cauză „nu există afirmaţii mincinoase, deci fapta incriminată nu exista, apoi dacă aceasta ar exista se  observă că nu are uncaracter mincinos, iar dacă da, atunci lipseşte intenţia, declaraţiile clientului meu fiind conform întrebărilor puse de procurori, iar în ultimul rând, toate aceste acuzaţii nu se bazează pe probe”.

”În toată pledoaria procurorul, nu s-a referit la declaraţiile prinţului Paul, acele declaraţii dărâmă tot eşafondul acuzaţiilor, şi arata că nu a existat un posibil mobil al inculpatului de a minţi. Paul şi Lia au declarat instanţei că numele lui Tăriceanu nu a fost invocat. Aceste probe dovedesc nevinovăţia acestuia”, a declarat apărătorul lui Tăriceanu.

„Întreg rechizitoriul este o fabricaţie, fără nicio bază factuală. Am arătat că toate probele administrate în faţa instanţei nu susţin aceste acuzaţii, ceea ce dovedeşte că acest dosar este urmare a unei construcţii false, în esenţă lipsind mobilul pentru aceste declaraţii, fapt relevat şi din mărturia celor doi prinţi”, a mai adăugat acesta. 


UPDATE 10:00 Călin Popescu Tăriceanu a respins acuzaţiile şi a susţinut în faţa instanţei, în cadrul ultimului cuvânt, că nu există dovezi directe pentru susţinerea acestora şi că rechizitoriul abundă în contradicţii şi mistificări:

„Susţin în totalitate pledoarie avocatului meu. Pe de altă parte, toate declaraţiile mele au fost făcute sincer, cu buna credinţă şi cu dorinţa ca procurorul să ştie ceea ce ştiu şi eu. Din păcate, acuzaţiile se bazează pe mistificări, contradicţii grave, ce abundă în rechizitoriu. S-a afirmat că am negat legăturile cu Truică sau că nu am relaţii apropiate cu Cătălin Andronic sau Silberstein. În declaraţiile de martor am detaliat aceste aspecte.

M-au frapat aceste lucruri pentru că este un proces de intenţie. Se face supoziţia de la început că aş fi avut cunoştiinţa de achiziţionarea drepturilor de succesiune de Paul Lambrino. Nu există nicio dovadă că eram la cunoştiinţa cu acest aspect. Nicio declaraţie a martorilor. Se fac o grămada de supoziţii, ce nici nu există în rechizitoriu. Că am avut relaţii comerciale, că Truica şi-ar fi cumpărat o motocicletă de la mine, ceea ce nu este adevărat. Singurul element este o declaraţie a unui avocat că Truica era la masa cu mine şi declara că actele legale se vor face cu soţia primului ministru. Nu-mi atribuiţi mie afirmaţiile doamnei Valmar Ioana. Vorbim de 19 intâlniri în 16 luni, dar vorbim aici de convorbiri telefonice, ceea ce e normal, era în perioada referendumului de suspendare a preşedintelui, aşa că era normal, dar asta nu înseamnă ca ne-am şi întâlnit.

Faptul ca am fost târât în acest proces mi-a afectat imaginea, familia şi este regretabil că s-a ajuns la aceste situaţii în care vorbim de alte intenţii decât aflarea adevarului“,  a afirmat Tăriceanu în faţa instanţei.


UPDATE 09:47 Verdictul final ar urma să se dea pe 22 mai.

UPDATE 08:50 Procurorii DNA cer o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.

UPDATE 07:20 Călin Popescu Tăriceanu a sosit la sediul ICCJ. Preşedintele Senatului a refuzat să facă declaraţii jurnaliştilor.

***

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

La ulimul termen al acestui dosar au fost audiaţi Prinţul Paul şi soţia acestuia, Lia Georgia, care au povestit judecătorilor modul în care au demarat procedurile pentru retrocedarea celor două bunuri imobiliare, pădurea Snagov şi ferma Băneasa, persoanele implicate în acest proces şi legăturile pe care acestea le-au avut cu inculpatul Călin Popescu Tăriceanu. Lia Georgia a declarat în faţa instanţei că numele lui Călin Popescu Tăriceanu a apărut atunci când relaţia acestora cu omul de afaceri Remus Truică s-a deteriorat. „Remus Truică ne-a ameninţat „dacă vreţi să vedeţi ce se întâmplă când vă împotriviţi... avem judecători cărora le-am vândut terenuri, legături cu Năstase, cu Tăriceanu”, declara aceasta în faţa instanţei la termenul anterior. Totuşi, Prinţul Paul a negat faptul că în momentul în care l-a cunoscut pe omul de afaceri Remus Truică, acesta din urmă ar fi susţinut că, inculpatul din acest dosar, Călin Popescu Tăriceanu, i-ar putea ajuta în soluţionarea procesului de retrocedare a celor două bunuri imobile. Mai mult, a precizat că „Tăriceanu favoriza o altă parte a familiei mele regale, şi astfel el a făcut tot posibilul ca eu să nu obţin nimic înapoi astfel încât nu văd cum ar fi posibil să mă fi ajutat în a obţine aceste retrocedări”.

La unul din termenele acestui dosar a fost audiat şi fostul premier Victor Ponta. El a declarat în faţa magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că relaţia dintre Călin Popescu Tăriceanu şi consultantul israelian Tal Silberstein a fost una contractuală. Mărturia acestuia a venit în contextul în care atunci când a fost audiat la DNA, Tăriceanu a negat că a ţinut legătura cu Andronic şi Silbestein, după ce aceştia i-au oferit consultanţă la alegerile din 2008.

"Pe Tal Silberstein l-am cunoscut în anul 2004, când acesta a lucrat alături de mine în campania electorală a lui Adrian Năstase pentru funcţia de preşedinte. Ne-am cunoscut la sediul de campanie al PSD (...) Ţin minte că, în anul 2014, după ce Tăriceanu a plecat din PNL şi dorea înfiinţarea unui nou partid politic, m-am reîntâlnit cu acesta şi cu Tal Silberstein. Am discutat cum putem să îl ajutăm pe Tăriceanu cu noul partid. Eu l-am ajutat politic pe Tăriceanu, iar Tal Silberstein i-a dat sfaturi despre ce ar trebui să facă pentru a avea succes cu noul partid. A fost singura întâlnire în această formulă de trei”, a declarat atunci fostul premier. Potrivit apărării, mărturia lui Victor Ponta demonstrează că din moment ce acesta şi Tal Silberstein se cunoşteau din anul 2004, nu era necesar ca Tăriceanu să intermedieze relaţia dintre cei doi, după cum au susţinut procurorii în rechizitoriul acestui dosar.

Dosarul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început în 14 martie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, pe 10 februarie, instanţa a decis că procesul poate începe pe fond, respingând definitiv cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului.  

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată. 

În ceea ce priveşte cea de-a doua infracţiune pentru care Tăriceanu a fost trimis în judecată, cea de favorizarea infractorului, procurorii DNA susţin că aceasta a fost săvârşită prin faptul că „întreaga declaraţie pe care a dat-o ca martor este mincinoasă, prin aceasta urmărind împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor şi tragerea la răspundere penală a persoanelor cercetate în dosarul 259/P/2015 pentru infracţiuni de corupţie şi constituire grup infracţional în vederea comiterii unor astfel de infracţiuni”.

Totodată, anchetatorii mai arată că „prin declaraţiile mincinoase date în cauză” ca martor Tăriceanu a urmărit favorizarea celor cercetaţi în dosar (Truică Remus, Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei), „cu care avea şi are în continuare relaţii personale apropiate, rezultă şi din poziţia sa publică, exprimată atât înaintea audierii sale, cât şi ulterior, preluată de mass media, din care rezultă că avea cunoştinţă despre faptele pentru care aceste persoane sunt cercetate, cunoscute în spaţiul public conform propriei afirmaţii”.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite