Ultimul omagiu pentru Mitropolitul Anania

Sute de clujeni s-au rugat, încă de luni noaptea, la căpătâiul Mitropolitului Bartolomeu, al cărui corp neînsufleţit a fost depus la Catedrala Mitropolitană . Catedrala din Cluj va rămâne deschisă până la înhumarea înaltului ierarh, ce va avea loc joi. În testament, Mitropolitul a cerut să aibă o ceremonie simplă de înmormântare.

„Nu mi-e frică de sfârşitul pământesc, nu mă tem că voi putrezi în pământ. Moartea e doar o pregătire a omului pentru ceea ce urmează", spunea Bartolomeu Anania în predica rostită, în 2009, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. În aceeaşi catedrală a fost adus, luni noaptea, trupul neînsufleţit al Înalt Preasfinţitului. Sute de clujeni au trecut, de atunci, şi s-au rugat pentru sufletul Mitropolitului.
Ieri, la ora 7.00, enoriaşii au început să vină la biserică. Uşa masivă de lemn a catedralei se închidea şi se deschidea o dată la câteva secunde. O femeie care nu-şi putea opri lacrimile cobora treptele bisericii. Tatiana Sicoe spune că vine des la catedrală, mai ales în ultimele zile, „de când se trudeşte Înaltul". Venea şi la slujbele Mitropolitului, atât la Cluj, cât şi la Nicula. Înainte de a se îndepărta, Tatiana Sicoe mai are puterea să spună o singură frază: „Să-l ierte Dumnezeu şi pe noi să ne păzească". „Am venit să-mi iau rămas bun de la Înaltul. N-am cuvinte să-l laud. Întotdeauna a avut un cuvânt bun", spune şi Mariana Bele, mărturisind că a plâns când a aflat că Mitropolitul a murit.

Mesaje de condoleanţe

Personalităţile publice locale, dar şi naţionale şi-au exprimat regretul cu privire la trecerea la cele veşnice a Înalt Preasfinţitului Mitropolit Bartolomeu. Preşedintele Traian Băsescu a transmis, luni seară un mesaj de condoleanţe: „În aceste momente de tristeţe pentru credincioşi şi pentru Biserica Ortodoxă Română, doresc să îmi exprim respectul şi profunda preţuire faţă de devotamentul cu care Înaltpreasfinţia Sa a slujit deopotrivă Biserica şi cultura română, aducând laolaltă vocaţia teologică şi formaţia sa remarcabilă de cărturar".

PS Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, l-a descris pe Bartolomeu Anania ca fiind un „om de o mare forţă spirituală, un om care a ştiut să ia decizii importante în viaţa sa şi să le respecte ulterior. A cunoscut atât închisoarea, cu toate durităţile ei, cât şi viaţa liniştită în călugărie".

ÎPS Bartolomeu a dorit o slujbă simplă

Înalt Preasfinţia Sa Bartolomeu şi-a exprimat într-un testament dorinţa de a avea o înmormântare simplă. A cerut să nu i se acorde distincţii post-mortem, dar şi ca urmaşul său la cârma Mitropoliei să-i continue opera caritabilă, desfăşurată prin fundaţia care-i poartă numele. Aceasta îi ajută, printre alţii, pe tinerii fără posibilităţi materiale de la Seminarul Teologic.

De asemenea, înaltul prelat a cerut să fie înmormântat în cripta de sub altarul Catedralei Mitropolitane. „Este un testament foarte frumos, scris cu mult suflet. A fost scris acum un an, în deplină luciditate", a precizat PS Irineu Bistriţeanul, episcop vicar.

Testamentul va fi citit public, după înmormântarea care va ava loc mâine, la Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca. Vor fi prezenţi Prea Fericitul Daniel, Patriarhul României, dar şi toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Primăria şi Prefectura din Cluj au decis să instituie trei zile de doliu. ; A contribuit Elena Nicolae

„Leul Ardealului", apărătorul ortodoxiei

ÎPS Bartolomeu Anania a încetat din viaţa la 89 de ani Foto: Lucian Muntean

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Bartolomeu Anania, era supranumit „Leul Ardealului" pentru intransigenţa sa şi conservatorismul în apărarea valorilor ortodoxe. Viaţa lui Anania a fost una plină de evenimente exemplare, tulburată şi agitată - deoarece s-a suprapus peste momentele de vârf ale celor două „ciume" ideologice totalitare, cea verde şi cea roşie -, pilduitoare pentru generaţiile mai tinere, aşa cum o arată şi lectura „Memoriilor" sale, editate de Polirom.

Viitorul scriitor şi înalt ierarh s-a născut, sub numele de Valeriu Anania, la 18 martie 1921, în comuna Glăvile, judeţul Vâlcea. După absolvirea Seminarului Teologic Central din Bucureşti, tânărul urmează cursurile Facultăţii de Medicină şi ale Conservatorului de Muzică din Cluj, între 1944 şi 1946, pe care nu le termină, fiind exmatriculat de noile autorităţi comuniste. Ulterior, îşi continuă studiile de teologie la Academia Andreiană din Sibiu, unde devine licenţiat în 1948.

Şase ani de închisoare politică

În luna iunie 1946, în timp ce era student la Cluj şi preşedinte al Centrului studenţesc „Petru Maior", a condus greva studenţească anticomunistă, după care a urmat un şir lung de arestări şi expulzări. Sub regimul comunist, Valeriu Anania a efectuat şase ani de detenţie politică, între 1958 şi 1964. Acuzaţia oficială a fost cea de activitate legionară înainte de 1944; de fapt, procesul făcea parte din al doilea val de represiune asupra grupării Rugul Aprins, care a pus capăt acestei mişcări de apropiere între intelectuali şi ortodoxie. Cariera duhovnicească a început-o în 2 februarie 1942, când a fost tuns în monahism la Mănăstirea Antim din Bucureşti şi a primit numele de călugărie Bartolomeu. După eliberarea din închisoare, între anii 1965 şi 1976, a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America şi Canada. Reîntors în ţară, a fost directorul Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al BOR, între 1976 şi 1982.

În 1982 s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde a început să lucreze la revizuirea traducerii în limba română a Sfintei Scripturi. În 21 ianuarie 1993 a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului. În 24 martie 2006, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a fost ridicată la rangul de Mitropolie a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. A fost acuzat de colaborare cu fosta Securitate, sub numele de cod „Apostol", lucru pe care l-a negat din răsputeri. ; Doinel Tronaru

Sub presiunea totalitară

Anii de formare ai tânărului Anania se suprapun peste anii de ascensiune ai ideologiilor extremiste şi totalitare, care vor influenţa de-acum în permanenţă destinul scriitorului şi teologului. După un scurt episod legionar, în anii primei tinereţi, Valeriu Anania va simţi din plin represiunea tiraniei câştigătoare, cea a comunismului bolşevic.

Autor de proză fantastică şi de teatru

Pe lângă calitatea de înalt ierarh ortodox, Bartolomeu Anania a desfăşurat şi o bogată activitate de scriitor şi traducător, primind în anul 1982 premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru titular a fost. Debutează poetic în 1935 şi publicistic în 1937, în revista „Vremea". A publicat dramaturgie, memorialistică, poezie, roman, proză fantastică (şi chiar SF), eseuri, studii şi articole.

Poeme dramatice

Dintre lucrările sale teologice, merită menţionate volumul de istorie şi interpretare iconografică „Cerurile Oltului" (1990; ediţia a II-a, 1998) şi exegeza Liturghiei ortodoxe „Cartea deschisă a Împărăţiei" (2005). A realizat diortosirea integrală a textului Sfintei Scripturi (Vechiul Testament după Septuaginta), cu peste 8.000 de note explicative, publicat ca ediţie jubiliară a Sfântului Sinod (2001).

În ultimii ani, cărţile sale au fost reeditate de Polirom într-o serie de autor, tot aici apărându-i în 2008 senzaţionalul volum de „Memorii", recuperat de autor după o adevărată odisee. Din opera sa literară, reeditată de Polirom, se află pe piaţă volumele „Amintirile peregrinului apter" (2009 - proză fantastică), „Rotonda plopilor aprinşi. De dincolo de ape" (2009), „Străinii din Kipukua" (2010 - roman SF), „Poeme" (2010) şi „Teatru I-II" (2010). Urmează „Scrieri teologice" şi o nouă ediţie a „Memoriilor".

A desăvârşit o nouă traducere a bibliei

Valeriu Anania rămâne în literatura română atât prin proza sa fantastică (aparţinând unui teolog, ea aduce aminte de alt prelat autor de fantastic, Gala Galaction) - „Amintirile peregrinului apter" şi „Străinii din Kipukua" -, cât şi prin ambiţioase poeme dramatice, care transpun mituri esenţiale ale spiritualităţii româneşti: „Mioriţa", „Meşterul Manole", „Greul pământului", „Steaua Zimbrului".

Totodată, Bartolomeu Anania este şi cel care a trudit ani mulţi la o nouă transpunere în limba română a textelor esenţiale ale literaturii biblice - operă mixtă, atât religioasă, cât şi literară. A reuşit să traducă Biblia (iarăşi, ca şi Gala Galaction) - o muncă de titan, care a durat peste zece ani, noua versiune fiind tipărită, de Patriarhia Română, în anul 2001. Înaltul prelat a scris şi sute de Pastorale şi predici, pentru credincioşii pe care i-a păstorit.

"Valeriu Anania stăpâneşte versul şi limba magistral şi măestriile lui cresc înalt, sporite de un talent desfăşurat în sus."
Tudor Arghezi scriitor

"Literatura lui Valeriu Anania, îndeosebi teatrul versificat, revendică o lectură răbdătoare, eliberată de prejudecăţi."
Sultana Craia critic literar