UDMR vrea să retrocedeze arhivele Bisericilor. Istoricii: "Este o crimă!"

UDMR vrea să retrocedeze arhivele Bisericilor. Istoricii:

Deputaţii UDMR Kerekes Károly şi Máté András-Levente sunt iniţiatorii unui proiect de lege care vizează modificarea legii Arhivelor Naţionale

Trei deputaţi UDMR au depus o iniţiativă în Parlament care vizează modificarea legii actuale a Arhivelor Naţionale. Cultele religioase vor putea solicita Arhivelor Naţionale retrocedarea în natură a documentelor preluate în timpul regimului comunist.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit acestui proiect, care a intrat în procedură de urgenţă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, bisericile se pot adresa Arhivelor Naţionale pentru redobândirea documentelor intrate în cadrul Arhivelor. Deşi retrocedarea către cultele religioase a documentelor preluate de Arhivele Statului în perioada comunistă respectă principiul proprietăţii, această iniţiativă se poate dovedi deosebit de nocivă pentru păstrarea patrimoniului arhivistic. Printre documentele preluate de stat se numără registrele confesionale, care au căpătat valoare genealogică, manuscrise ale breslelor şi alte bunuri culturale cu valoare istorică.

CITEŞTE ŞI

„Cutia milei”, alimentată de la bugetul local. Primăria Galaţi a aprobat încă o sponsorizare de 250.000 de euro pentru biserici

Legislaţie învechită

Arhivele Naţionale ale României funcţionează după Legea 16/1996, unul dintre cele mai vechi acte normative în vigoare. Iniţiative de modificare a cadrului legal după care este gestionat trecutul în documente au fost destule. În contextul acestui interes, Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor a contopit ultimele propuneri sub forma unei noi legi a Arhivelor. Pe lângă aceasta, a mai fost aprobată o iniţiativă care modifică un articol fundamnetal din legea Legea 16/1996. Aceasta dă dreptul cultelor religioase de a-şi revendica documentele preluate de stat conform Decretelor 153/1950, 472/1971 şi 206/1974. Propunerea celor doi deputaţi a fost adoptată de Comisia de Cultură a Camerei în mod excepţional, nefiind inclusă în noua lege a Arhivelor, şi ar putea intra mai devreme la dezbateri.

Retrocedare către biserici

Deputaţii UDMR Kerekes Károly şi Máté András-Levente au propus completarea articolului 19 din legea în vigoare, care nu permite retragerea documentelor intrate în Fondul Arhivistic Naţional decât dacă „au fost predate în custodie“, cu sintagma „sau preluate în mod abuziv“.

Máté András-Levente a explicat, pentru „Adevărul“, esenţa iniţiativei: „Tot ce înseamnă biserică - de la greco-catolică la cele tradiţionale maghiare şi ortodoxă  - să reprimească documentele care le-au fost luate în mod abuziv. De exemplu, Biserica greco-catolică nu are niciun fel de arhivă. Istoria lor în România începe din 1990. Cele maghiare mai au câte ceva, că nu le-a fost luat totul de către stat. Dacă eu, ca biserică, am putut să mă ocup de ele până la naţionalizare, atunci dă-mi-le înapoi“.

Máté András-Levente a spus că în noua lege există prevederi care interzic retrocedarea documentelor în cazul în care cei care le solicită nu deţin spaţii corespunzătoare, avizate de specialiştii de la Arhivele Naţionale, şi care obligă bisericile să asigure accesul cercetătorilor la actele respective.

Vina cade pe fostul regim

Propunerea celor doi a fost completată de un coleg parlamentar din UDMR, Márton Árpád (foto), nemulţumit de ambiguitatea formulei „sau preluate în mod abuziv“. Astfel că problematicul articol 19 din lege a căpătat următoarea formă: „Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României o dată intrate, potrivit legii, în depozitele Arhivelor Naţionale şi/sau ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepţia celor predate în custodie“ - cu completarea -  „sau preluate în mod abuziv de la cultele religioase, în baza Decretului nr. 153/1950 pentru predarea arhivelor confesionale de stare civilă către Oficiile de Stare Civilă, respectiv, Decretul nr. 472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România, modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 206/1974“.

Márton Árpád a declarat că această propunere nu reprezintă „un pericol naţional, aşa cum vor unii să arate“ şi că vor exista pârghii pentru verificarea modului în care sunt păstrate documentele.

„Propunerea mea se referă doar la fondurile preluate de la biserici. Să luăm ca exemplu Biserica Greco-catolică: au câştigat procese de retrocedare cu statul şi nici acum nu şi-au luat bunurile înapoi. În ceea ce-i priveşte pe arhiviştii din România, ei nu sunt de acord cu transferul documentelor, dar nu au fost de acord nici cu retrocedarea unor arhive Academiei Române. Reforma trebuie să se facă şi în acest domeniu, după 21 de ani, astfel încât Arhivele să aibă o altă concepţie decât cea de tip poliţienesc. Vom vedea, când se va ajunge la dezbaterea în plen, ce formă va avea articolul care dă dreptul cultelor religioase să-şi retragă documentele, a mai declarat Márton Árpád.

S-a iniţiat procedura de urgenţă

Deputaţii UDMR Kerekes Károly şi Máté András-Levente declarau în urmă cu o săptămână, pentru „Adevărul“, că discuţiile din Parlament asupra acestui proiect de lege vor dura poate şi un an, făcând referire la procedurile greoaie ale Legislativului. Însă cei doi deputaţi au reuşit zilele trecute să introducă propunerea lor, în procedură de urgenţă, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, urmând  să fie dezbătută, conform calendarului oficial în zilele de 28 şi 29 martie.

„Iniţiativa este un exces de zel“

Foto: Agerpres

POZIŢIE Dorin Dobrincu (foto), directorul general al Arhivelor Naţionale, spune că instituţia pe care o conduce are nevoie de o nouă lege de funcţionare, dar nu susţine iniţiativa privind retrocedarea documentelor către culte.

„Poziţia noastră a fost de nesusţinere a proiectului de lege. Admitem că dreptul de proprietate trebuie respectat, dar nu trebuie să uităm că şi patrimoniul naţional este important. Noi am ridicat problema pentru interesul public. În rest, sunt sensibilităţi etnice, religioase şi profesionale care nu ar trebui să intre în discuţie“, a spus Dorin Dobrincu.

Împotriva retrocedării fizice

Propunerea deputaţilor UDMR i-a pus pe jar pe membrii Federaţiei Arhiviştilor din România (FAR). Preşedintele acestei organizaţii profesionale, Bogdan-Florin Popescu (foto), consideră că retrocedarea fizică a acestora este un exces de zel.

„Funcţia instituţională a cultelor religioase nu este aceea de a păstra, de arhivare. Funcţia lor principală este cea religioasă. Opinia noastră este că iniţiatorii au vrut să recupereze un drept, dar nu au privit problema în ansamblu, nu şi-au dat seama de efecte. Suntem de acord ca documentele să fie restituite în copii, acordându-se acces proprietarilor de drept cu prioritate faţă de alte categorii care au acces la arhive. Dar să le retrocedezi fizic creează o mare ameninţare ca acestea să dispară. Intraţi în orice anticariat şi veţi găsi o dovadă că exercitarea unui control asupra documentelor retrocedate va fi o sarcină foarte dificilă“, a afirmat Bogdan-Florin Popovici.

Decretele incriminate

Decretul 153/1950, a adăugat Popovici, invocat de iniţiatori, face referire la preluarea registrelor confesionale ca documente de evidenţa persoanei şi nu este o acţiune abuzivă: „Cultele nu pot opera modificările pe care le fac funcţionarii publici de la Arhivele Naţionale, modificări vizând decesuri, căsătorii, succesiuni etc“. Decretul 472/1971, continuă Popovici, s-a limitat la preluarea de documente cu valoare istorică, şi nu la cele care ţin de treburile interne ale bisericii, iar ca precedente sunt secularizarea din timpul lui Cuza şi preluări similare în Austria şi Germania. De asemenea, în Ungaria, arhivele bisericeşti au fost naţionalizate. După 1990 s-a recunoscut dreptul de proprietate al bisericilor asupra acestor arhive, dar documentele au rămas în continuare în custodia Arhivelor Naţionale Maghiare. În sfârşit, spune el, Decretul 206/1974 înăsprea regimul de preluare a documentelor cu valoare istorică ale cultelor de către  Arhivele Statului.

Cazul Liceului Reformat

Profesorul universitar Marius Diaconescu a catalogat acest demers legislativ ca fiind deosebit de periculos pentru istoria României. El a comparat actuala situaţie cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, dând un exemplu mai puţin cunoscut: „În urmă cu câţiva ani, episcopul Laszlo Tökes a revendicat de la Arhivele Naţionale ale României arhiva Liceului Reformat din Sighetul Marmaţiei. El a «uitat» însă să revendice grosul arhivei aceluiaşi Liceu Reformat, care se află în Ungaria. La Debrecen, în Biblioteca Colegiului Reformat, se păstrează înregistrată sub un alt nume, «Actele familiei Stoica». Acolo a ajuns în 1919, în timpul revoluţiei bolşevice maghiare. Această parte din arhivă a fost rebotezată pentru a nu fi identificată de partea română, care avea dreptul să o revendice potrivit Tratatului de la Trianon. Dacă va fi adoptată acest proiect de lege, arhivele româneşti vor trebui să retrocedeze aceste documente ale Liceului Reformat din Sighetul Marmaţiei, care păstrează în cea mai mare parte acte despre familiile nobile româneşti din Maramureş!“

Ce spun istoricii? „Retrocedarea arhivelor este o crimă”

Foto: Marian Vilău

Istoricii consultaţi de „Adevărul“ cu privire la proiectul de retrocedarea a arhivelor către biserici au declarat la unison că acest demers legislativ va afecta profund cercetarea istoriei. Istoricul Zoe Petre (foto) consideră că retrocedarea arhivelor este „o barbarie fără seamă, o crimă“, adăugând că „nicăieri în lume nu se întâmplă acest lucru, în toate ţările civilizate există arhive centralizate“. Zoe Petre i-a îndemnat pe parlamentari să se „trezească în plen“ şi să nu voteze această proiect legislativ, deoarece Arhivele Naţionale sunt o instituţie a statului modern român, iar ele nu pot fi devalizate.

La rândul său, decanul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, Vlad Nistor, este convins că cercetarea istorică va avea de suferit. „Dacă vor să le aducă de unde au plecat, cercetarea lor va fi profund afectată, pentru că ideea centralizării arhivelor este extrem de utilă demersului ştiinţific. Dacă fiecare bisercă şi fiecare manăstire îşi redobândeşte propria arhivă, atunci istoricii vor avea o mare problemă“, crede Vlad Nistor.

Foto: Lucian Muntean

În schimb, istoricul Adrian Cioroianu (foto) apreciază că propunerea legislativă reprezintă încă un pas spre obţinearea autonomiei mult dorite de către reprezentanţii politici ai maghiarilor din România.

„În măsura în care cultele îşi doresc această arhivă, este dreptul lor să o ceară, dar acest lucru implică alţi factori: să aibă unde să o depoziteze, să aibă oameni care să se ocupe de ea, etc. Acest demers va afecta profund studirea istoriei. Propunerea legislativă fiind iniţiată de parlamentarii UDMR, acest proiect pare să reprezinte intresele stricte ale comunităţii maghiare sau a unor reprezentanţi ai lor“, a adăugat Adrian Cioroianu.

Ortodocşii şi greco-catolicii nu au fost consultaţi

REACŢII

Preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române (foto), a spus că, într-adevăr, regimul comunist a preluat în anii ’70 din arhivele eparhiilor documentele cu valoare istorică. „Poziţia noastră este aceea că trebuie discutat mai mult asupra acestei propuneri legislative. Mai ales că Biserica Ortodoxă Română nu a fost consultată de iniţiatori în această privinţă“, a adăugat preotul Constantin Stoica.

Biserica greco-catolică unită cu Roma, desfiinţată în 1948, doreşte să-şi recupereze ceea ce a pierdut. „Pentru noi prezintă importanţă partea confiscată în 1948. Avem nevoie de actele de proprietate din Arhivele Naţionale pentru a recupera biserici, clădiri, tablouri şi alte lucruri confiscate. Suntem în procese cu statul, dar până acum nu am recuperat decât 1-2%“, a explicat preotul Costin Oltean, de la Vicariatul Bucureşti.

În continuare, preotul Costin Oltean apreciază că preluarea arhivelor de către biserică ar fi o povară prea grea şi propune doar ca greco-catolicii să poată avea acces mai uşor la documentele din arhive pentru a-şi recupera proprietăţile.
Iniţiatorii propunerii legislative nu au discutat nici cu greco-catolicii despre acest demers.

Reformaţii sunt puşi în temă

Biserica Reformată este singurul cult confesional pregătit să preia şi să administreze arhivele retrocedate. „Biserica Reformată poate asigura condiţiile optime de păstrarea a arhivei. Avem chiar o clădire în construcţie la Cluj, care va adăposti aceste arhive la standarde europene. Chiar la momentul la care vorbim avem magazii ferite de umiditate şi de alţi factori periculoşi pentru documente. Acestea au o valoare istorică foarte importantă pentru noi, în special arhivele colegiilor reformate“, a declarat Ősz Előd, arhivist la Arhiva Eparhiei Reformate din Ardeal.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările