Ucraina, noua rută folosită de traficanţii turci pentru drogurile care ajung în România. Povestea anchetei unei capturi de 310 kilograme de heroină

Turcul Hakan Yigit a testat o nouă rută de tranzit a drogurilor, nu prin Bulgaria ci prin Ucraina, în cazul unui transport de 310 kilograme de heroină. Potrivit procurorilor DIICOT, traficantul monitoriza TIR-urile pe care era marfa în timp real, cu ajutorul unui GPS şi a unei aplicaţii pe telefonul mobil. Depozitele grupării de interlopi turci din Ucraina erau în oraşul Odessa.

Trimiterea în judecată a patru traficanţi de droguri – Hakan Yigit, George-Solomon Săman, Liviu-Constantin Bîngă şi Huseyin Sincar - dezvăluie faptul că Ucraina a început să fie folosită ca bază de transport a unor cantităţi impresionate de droguri. Destinaţia finală a drogurilor este Europa de Vest, iar România este ţară de tranzit. Cei patru sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, participaţie improprie la infracţiunea de trafic internaţional de droguri de mare risc în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată.

Potrivit procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Centrală , este vorba de cantitatea de 310,76 kilograme de  heroină, care la datele de 23 iulie 2015 şi 27 iulie 2015 au fost  introduce din Ucraina în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, heroina fiind disimulată în rezervorul unui autotren aparţinând Unitrafic SRL şi, respectiv, în rezervorul unui autotren utilizat în sistem leasing de Resident SRL. Ambele societăţi au fost trimise în judecată în acet caz.

România, şi ţară de tranzit şi piaţă de consum

Potrivit ultimului raport annual al Agenţiei Naţionale Antidrog, România se regăseşte pe coridorul principal de acces al heroinei în Europa, aspect care a favorizat implicit şi dezvoltarea unei pieţe de consum, reflectată, de altfel, în cantităţile de heroină identificate şi confiscate de procurorii DIICOT.

Traficul de heroină menţine aceleaşi  caracteristici din punct de vedere al rutelor de traficare. Astfel, în prim plan se află ruta tradiţională Balcanică, implicând tranzitarea următoarelor state: Afghanistan –Pakistan –Iran –Turcia –Grecia –fostele state iugoslave statele din Europa de Vest. Totodată, România, alături de Bulgaria şi Ungaria, face parte din braţul nordic al rutei Balcanice.

Captura din 2008

Potrivit  ANA, au existat informaţii despre includerea României pe o nouă rută de tranzit a heroinei, care porneşte din Afghanistan spre ţările occidentale, alături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Federaţia Rusă şi Ucraina. Până în prezent, includerea României pe această rută de trafic ar putea fi confirmată doar de captura realizată în anul 2008 la punctul de trecere al frontierei Halmeu, pe graniţa României cu Ucraina, drogul parcurgând ruta Iran –Azerbaidjan –Rusia –Ucraina – România, cu destinaţie Germania sau Olanda.

Povestea anchetei


Totul începe în mai 2014, atunc când Hakan Yigit a iniţiat, şi ulterior, împreună cu George-Solomon Săman a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat Liviu-Constantin Bîngă şi Huseyin Sincar în luna martie 2015, în scopul săvârşirii de infracţiuni privind traficul internaţional de droguri de mare risc, respectiv heroină.

Rolul grupului constituit pe teritoriul României a fost acela de a prelua drogurile din Turcia sau Ucraina, şi de a le transporta în vestul Eropei (Olanda, Germania), cu tranzit pe teritoriul României.                   

Şeful din România şi omul de încredere
          
Procurorii DIICOT spun că Hakan Yigit face parte dintr-o reţea infracţională cu caracter transfontalier, constituită din mai multe celule ce acţionau pe teritoriile mai multor ţări (Iran, Turcia, Ucraina, România şi alte ţări din Vestul Europei), specializată în traficul internaţional de droguri de mare risc, şi care era coordonată de cetăţeni turci. Hakan Yigit avea rolul de a coordona activitatea infracţională de pe teritoriul României, fiind şi persoana de contact cu persoanele, cetăţeni străini, implicate pe teritoriile celorlate ţări.

Hakan Yigit este asociat unic la SC Yigitler Trans SRL din Brezoi (Vâlcea), având ca obiect şi transport internaţional de mărfuri, firmă care deţine în patrimoniu mai multe autovehicule de transport, suspecte că erau folosite la transportul drogurilor din Turcia spre Europa de Vest, cu tranzit prin România.

Din probatoriul ancheteia  reieşti că Sincar Huseyin era omul de încredere al lui Hakan Yigit, având atribuţii în coordonarea activităţii infracţionale, fiind totodată şi omul de legătură cu persoanele implicate din afara României.
Rolul celor doi români, George-Solomon Săman şi Liviu-Constantin Bîngă, era de a conduce firme de transport şi de a asigura autotrenuri care erau folosite în trafic de droguri.

Alte transporturi ratate de heroină

Procurorii DIICOT au date potrivit cărora, Hakan Yigit  ar fi fost implicat şi în alte transporturi de heroină, din Turcia în vestul Europei, cu tranzit prin România. Astfel, autorităţile din Turcia au capturat la data de 2 mai 2014 un autotren -în care se aflau ascunse -131 kg de heroină care ar fi fost furnizat de Hakan Yigit.

La rândul său, şi Liviu-Constantin Bîngă a fost implicat în transportul unei cantităţi de heroină, 122 kg de heroină , din Turcia în vestul Europei, cu tranzit prin România, capturat de autorităţile judiciare din Turcia în luna martie 2015. Totul s-a întâmplat în vama Hamzabeyliau la ieşire din Turcia către Bulgaria.   El a fost trimis în judecată de Parchetul General Republican Edirne pentru trafic de droguri şi substanţe stupefiante.

Căutau TIR-uri şi şoferi

Practic rolul celor patru acuzaţi dina cet dosar era de a găsi autotrenuri, şi de asemenea, luând în calcul eventualitatea depistării transporturilor de droguri de către autorităţile în drept, au recrutat de fiecare dată, diferiţi şoferi pentru a efectua aceste transporturi, urmărind astfel exonerarea lor de răspundere penală.
În cazul transportului de 310 kilohrame de heroină, George-Solomon Săman  ar fi fost cel de a pune la dispoziţie un TIR, aparţinând SC Resident SRL  şi de a-l conduce până în Ucraina, unde a încărcat şi disimulat drogurile în rezervor.
Cel de-al doilea autotren aparţinând Unitrafic SRL, a fost condus în Ucraina de către Husyin Sincar, care a încărcat şi disimulat drogurile în rezervor. De asemenea, Huseyin Sincar a fost şi acela care a asigurat contactul cu persoanele din Ucraina, respectiv cu furnizorii de droguri.

Liviu-Constantin Bîngă s-a ocupat de obţinerea unor comenzi legale de transport de mărfuri cu cele două autotrenuri implicate în cauză, din Ucraina în România (în momentul în care autotrenurile se aflau deja în Ucraina), respectiv, transport de peleţi, astfel încât să dea o aparenţă legală transporturilor prin efectuarea unor operaţiuni de import-export. Hakan Yigit şi George-Solomon Săman au recrutat doi şoferi care să facă transportul- aceştia primeau în jur de 500 de euro/transport, în funcţie de distanţa parcursă, dar nu ştiau că în rezervoare este ascunsă heroină.

Ordinele şefului

Stenogramele discuţiilor telefonice, dezvăluie cine îi coordona pe şoferi. Relevante în acest sens sunt convorbirile din data de 20 iulie 2015, ora 11:20:38, ora 18:20:22 şi ora 18:39:45, de unde rezultă în mod clar cum Hakan Yigit îi indica unui şofer că trebuie să plece, subliniind faptul că el este şeful şi el dă banii.
Hakan Yigit: Te duci cu autocaru'!
Şofer TIR: Cu autocaru'?! Bine.
Hakan Yigit: Da. Unde e camionu'? Nu am avion să dau ţie.
Şofer TIR: Şi camionu' unde e, în Germania? Unde e?
Hakan Yigit: Nu e în Germania, omule, că e în Ucraina”.
………………………………………………….
Hakan Yigit: Eu am zis în seara asta să pleci, omule.
Şofer TIR: Omule! Mă auzi?
Hakan Yigit: Nu mă interesează pe mine. În seara asta să pleci, Marin!
Şofer TIR: La unşpe am din Bucureşti, din Obor, Suceava direct. Altul nu am.
Hakan Yigit: Şi în noaptea asta, şi în seara asta e acolo.
Şofer TIR: Nu e, nu e. Am fost la...
Hakan Yigit: Te uiţi şi cauţi pe ....Nu mă interesează pe mine, să cauţi acum ocazie şi te duci la Bucureşti. Hai! Nu să stai în Vâlcea, nu să stai lângă p----ta.

Liviu-Constantin Bîngă ţinea legătura cu afaceriştii de la care încărca marfa care urma să fie transportată legal.
Liviu-Constantin Bîngă: Ce-au făcut băieţii, au încărcat de la dvs.?
Afacerist: Da.
Liviu-Constantin Bîngă: Ăia doi pe care i-am trimis?
Afacerist: Da, da. Au încărcat, două maşini.
Liviu-Constantin Bîngă: Ăia doi care i-am trimis eu, i-am dat numărul şi v-au sunat.
Afacerist: Da.
Liviu-Constantin Bîngă: Au descărcat sau urmează să descarce?
Afacerist: Nu, unu' descarcă acuma. Altul cred că nu face timp astăzi.
Liviu-Constantin Bîngă: Unul dintre ele. Care dintre ei descarcă azi? Ăla cu aia albă?
Afacerist: Nu ştiu. Care s-a dus la Bergomet.
Liviu-Constantin Bîngă: Ăla care s-a dus la Bergomet. Dar care dintre ele, ăla cu Scania sau ăla cu DAF-ul?

Procurorii DIICOT i-au monitorizat pas cu pas pe toţi cei implicaţi, întâlniri în România, şi telefoane interceptate, când aranjau afaceri în Ucraina sau Turcia. Anchetatorii i-au prins pe cei implicaţi în flagrant, după ce au intrat în România.
Similar, Hakan Yigit îşi montase pe TIR-uri GPS-uri, şi monitoriza autotrenurile pentru a şti unde sunt. El avea montată o aplicaţie pe telefonul mobil, care îi localiza precis unde erau autovehiculele cu marfă.

Cum erau ascunse drogurile

Procurorii DIICOT au observat, într-unul din TIR-uri,  că drogurile erau în interiorul rezervorului din partea stângă a fost identificat un recipient de formă paralelipipedică, cu dimensiuni aproximative de 110x50x40 cm, învelit într-o foaie de plumb, specific lăcaşurilor special amenajate pentru îngreunarea depistării drogurilor la controalele cu dispozitiv tip scanner. Acest lăcaş artizanal coresponda cu partea exterioară a rezervorului printr-un orificiu circular cu diametru de aproximativ 1-15 cm, prevăzut cu capac cu filet care asigura accesul din exterior către lăcaşul special amenajat din rezervor. După secţionarea lăcaşului artizanal au fost depistate un număr de 342 pachete dreptunghiulare de culoare neagră ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare brun-roşcat.

Similar, în cel de/al doilea TIT s-au decoperit după secţionarea acestui locaş artizanal, s-au depistat un număr de 286 pachete de formă dreptunghiulară şi pătrată, de culoare argintie şi neagră, având pe exterior o substanţă de culoare cărămizie cu miros înţepător de boia, care produce iritarea căilor respiratorii.
În cele două autotrenuri a fost găsită şi ridicată cantitatea totală netă de 310,76 kilograme heroină.

Unul dintre acuzaţi a recunoscut

George-Solomon Săman a recunoscut în faţa procurorilor DIICOT acuzaţiile. El a arătat că anterior plecării în Ucraina, pentrua  pregăti transportul drogurilor, s-a întâlnit cu Hakan Yigit, Huseyin Sincar şi Liviu Constantin Bîngă, la o benzinărie  din Râmnicu Vâlcea, şi au discutat toate detaliile cu privire la transportul de droguri din Ucraina, şi au stabilit care este rolul fiecăruia în sens.
Conform indicaţiilor primite de la Hakan Yigit, a plecat spre Ucraina, urmându-l pe Huseyin Sincar, fiecare conducând câte un TIR.

În Odessa s-au întâlnit cu persoanele indicate de Hakan Yigit, respectiv Yusuf- fratele său, Kadir şi Dorina, cu care Huseyin Sincar discutat în limba turcă. TIR-urile au fost parcate într-un garaj din Odessa, ocazie cu care, în rezervoarele acestora au fost disimulate pachetele cu droguri. După ce au încărcat drogurile, cei doi au luat cele două TIR-uri şi s-au deplasat la Cernăuţi, unde s-au despărţit, deoarece George-Solomon Săman avea marfă luată din România (rafturi metalice) şi a descărcat-o la beneficiar, aflat la distanţă de circa 150 kilometri de Cernăuţi. Huseyin Sincar a rămas în tot acest timp la Cernăuţi şi a dormit la un hotel. Cei doi s-au reîntâlnit a doua zi în Cernăuţi, iar cele două TIR-uri au fost lăsate într-o parcare turcească de unde urmau să fie preluate de cei doi şoferi trimişi din România.

Hakan Yigit şi Liviu-Constantin Bîngă  nu au recunoscut faptele acuzaţiile procurorilor DIICOT, iar Huseyin Sincar a avut o poziţie oscilantă în declaraţiile sale, recunoscând parţial faptele reţinute în sarcina sa.