Tudorel Toader reia explicaţiile referitoare la legea privind recursul compensatoriu
0Ministrul Justiţiei Tudorel Toader afirmă referitor la legea privind recursul compensatoriu că, la vremea respectivă, CSM a considerat că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată, propunerea fiind însuşită de Senat. Camera Deputaţilor a înlocuit însă cele 3 zile cu 6 şi a extins beneficiul şi pentru alte criterii, MJ nefiind de acord cu modificările.
Ministrul Justiţiei reia explicaţiile referitoare la Legea privind
recursul compensatoriu, spunând că proiectul de lege a fost iniţiat sub
guvernarea anterioară.
"CSM a considerat faptul că pentru a fi
efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în
locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Senatul şi-a însuşit
propunerea venită de la CSM. Camera Deputaţilor a înlocuit cele 3 zile
cu 6 zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de
executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Ministerul Justiţiei
nu a fost de acord cu modificările propuse, luând în considerare şi
studiul de impact primit de la Administraţia Naţională a
Penitenciarelor. Camera Deputaţilor a extins beneficiul şi pentru alte
criterii. Curtea Constituţională a fost sesizată în controlul a priori.
Ministerul Justiţiei s-a exprimat în sensul că legea este
neconstituţională", scrie Tudorel Toader pe Facebook.
Astfel,
Tudorel Toader afirmă, într-un text postat marţi dimineaţă pe pagina sa
de Facebook şi intitulat "Parcursul adoptării legii privind recursul
compensatoriu - pe înţelesul tuturor !", că în 17.11.2016, prin adresa
nr. 68/86950, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a înaintat către CSM,
spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
"La
data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează
favorabil proiectul de lege. La punctul 2 din aviz se prevede că: «în
principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă
doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în
vederea acordării liberării condiţionate. În opinia Plenului,
compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de
libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar
dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca
executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare
perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător»", scrie
ministrul Justiţiei.
Conform acestuia, în 31.01.2017, Proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată.
"Forma
iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării
condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii
necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar
raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut (...) Senatul şi-a
însuşit propunerea CSM, în sensul că cele 3 zile să fie considerate
efectiv executate", afirmă el.
Camera Deputaţilor a menţinut
propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă
au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv
executate, adaugă Toader.
"Dacă iniţial, raportarea se făcea la
spaţiul de 3 mp pentru fiecare deţinut, beneficiul s-a extins de către
Camera Deputaţilor la 4 m pentru fiecare deţinut, adăugându-se şi alte
criterii pe lângă cele referitoare la spaţiu, şi anume executarea
pedepsei în condiţii necorespunzătoare, prin acest lucru înţelegându-se
cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a
avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene, relative la:
cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se
calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de
depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor
de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective,
indiferent de dotarea spaţiului în cauză; lipsa accesului la activităţi
în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori
disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei;
lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta
normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă; existenţa
infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de
detenţie", mai arată ministrul Toader.
Potrivit acestuia, cu
adresa nr. 106/86950 din 14.04.2017, "Ministerul Justiţiei şi-a exprimat
dezacordul, în sensul că Proiectul de Lege se îndepărtează de la
raţiunea avută în vedere de către iniţiator".
"Astfel, prin
punctul de vedere exprimat în scris, ministerul justiţiei s-a exprimat
în sensul că: 1. Forma Senatului (care a preluat opinia CSM) propune o
abordare de politică execuţional penală total diferită faţă de filozofia
proiectului, care avea în vedere utilizarea liberării condiţionate ca o
garanţie a faptului că, pe de o parte, mecanismul compensatoriu nu se
va aplica automat, fără o analiză separată a fiecărui deţinut, iar pe de
altă parte, că nici un deţinut nu va beneficia de acest mecanism si nu
va fi pus mai repede în libertate fără să fi îndeplinit cerinţele de
reparare a prejudiciului şi cele privind comportamentul, prevăzute în
instituţia liberării condiţionate. Textele propuse sunt, de altfel
insuficiente prin raportare la noua abordare, fiind necesare, în opinia
noastră, şi alte texte de corelare, inclusiv în Codul penal. De
asemenea, completarea Codului penal cu un nou articol art.55 indice 1
este de natură să creeze dificultăţi practice cu privire la natura
juridică a textului introdus în Cod, în antiteză cu propunerea
Guvernului care reglementa această procedură de acordare a unor
zile-câştig în cadrul instituţiei liberării condiţionate, cu toate
consecinţele ce rezultau din această abordare", arată Tudorel Toader.
El
adaugă: "2. Textul iniţial al Guvernului propune cele 3 zile prin
raportare la singurul exemplu analizat de către CEDO – cel al Italiei,
faţă de care instanţa de contencios convenţional nu a formulat critici.
Referitor la propunerea privind reducerea cu aproape 1/3 a pedepsei (9
sau chiar 10 zile la 30 zile executate în condiţii de supraaglomerare)
este excesivă riscând ca pedeapsa aplicată de către instanţă să nu îşi
poate atinge scopul (mai ales în condiţiile în care Codul penal prevede
unele fracţiuni obligatorii de executat – art. 100 C.p). Se ajunge în
acest fel la reduceri semnificative de pedeapsă, astfel încât există
riscul ca aceasta să nu îşi atingă scopul, dar nici funcţia de
exemplaritate, creându-se o aparenţă de impunitate. Astfel, un deţinut
care a executat 10 ani dintr-o pedeapsă mai mare, pronunţată pentru o
serie de infracţiuni grave (omor calificat, trafic de persoane, de
droguri, terorism etc.) va beneficia, de plano, de o reducere a pedepsei
de aprox. 3 ani raportat la cei 10 ani deja executaţi, la care se vor
adăuga eventualele zile-câştig acordate în urma prestării unor
activităţi lucrative".
"3. Susţinem forma Guvernului: Art. 951.
Compensarea în cazul executării pedepsei într-un spaţiu necorespunzător.
(1) În vederea acordării liberării condiţionate, în calculul pedepsei
ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include,
indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie,
şi executarea pedepsei într-un spaţiu necorespunzător, caz în care,
pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spaţiul
necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră
executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată", se mai arată în
punctul de vedere exprimat în scris de Ministerul Justiţiei, citat de
Tudorel Toader.
El mai arată că, în acest sens, Ministerul
Justiţiei a luat în considerare şi studiul de impact transmis cu adresa
nr. 31310/2017 de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Conform
sursei citate, în controlul a priori, Curtea Constituţională a fost
sesizată pentru neconstituţionalitatea legii. Cu adresa nr.2/44292 din 7
iunie 2017, transmisă către Guvern, Ministerul Justiţiei s-a exprimat
în sensul că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată. La data
de 5.07.2017, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată obiecţia
de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea
pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal este constituţională în raport de
criticile formulate.