Tudorel Toader, despre prezenţa în Parlament: A fost un act de cooperare constituţională loială, nu are semnificaţia unei „transmiteri” a legilor justiţiei

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader răspunde criticilor referitoare la prezenţa sa în Parlament pentru prezentarea legilor justiţiei într-un comunicat intitulat "Loialitatea constituţională: Respectarea competenţelor constituţionale de către autorităţile publice".

Toader prezintă argumente în favoarea faptului că invitarea sa pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, legile Justiţiei "este un act de cooperare constituţională loială, respectând cadrul constituţional de referinţă", iar răspunsul la această invitaţie nu are semnificaţia unei "transmiteri" a proiectului de lege către Parlament. Despre critici, el afirmă că "nesocotesc cadrul legal de referinţă".

"Invitarea ministrului justiţiei pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, proiectul Legii de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi răspunsul favorabil al acestuia la invitaţia transmisă, este un act de cooperare constituţională loială, respectând cadrul constituţional de referinţă. Răspunsul la această invitaţie nu are semnificaţia unei 'transmiteri' a proiectului de lege de către Parlament, şi nici a vreunei încălcări a procedurilor constituţionale sau legale. Dimpotrivă, un refuz al ministrului justiţiei de a se prezenta în faţa unei Comisii parlamentare şi a oferi informaţii cu privire la acte ce intră în sfera de competenţă a acestei Comisii, ar fi avut semnificaţia unui act grav de încălcare a Constituţiei. Curtea Constituţională a constatat recent că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României generat de un asemenea refuz de prezentare în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor (Decizia nr.611/2017)", spune Toader, la finalul unei argumentaţii în care explică rolul fiecărei instituţii şi invocălegea fundamentală, reglementări şi decizii CCR.

Conform lui Toader, iniţiativele parlamentare care ar putea privi acelaşi domeniu de reglementare sau aceleaşi soluţii legislative promovate la nivelul Guvernului, sau preluarea acestora, cum este situaţia în cauză, ţin de voinţa Parlamentului, care nu poate fi cenzurată nici de autoritatea executivă şi nici de cea judecătorească.

El califică afirmaţiile avansate în spaţiul public de reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti în sensul unei "deturnări" a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluării, din iniţiativă parlamentară, iar nu guvernamentală, a unui proiect de lege definitivat în cadrul Ministerului Justiţiei, drept o nesocotire a cadrului constituţional şi legal de referinţă.

"O astfel de preluare a unor soluţii legislative definitivate la nivelul Ministerului Justiţiei nu poate fi interpretată nici ca o 'deturnare', nici ca o 'abandonare' a soluţiilor legislative conturate în privinţa modificării legilor justiţiei şi nici ca o 'lipsire de eficienţă' sau ca lăsare în 'derizoriu' a proiectului. Complexitatea procesului legislativ în cadrul Parlamentului, cu implicarea a numeroşi actori instituţionali, în condiţii de transparenţă, sunt tot atâtea garanţii ale realizării funcţiei legislative în concordanţă cu principiile unui stat democratic, iar simplul refuz al oricărei autorităţi publice de acceptare a procedurilor constituţionale nu poate fi reţinut ca fiind de natură să împiedice realizarea acestor proceduri ci, dimpotrivă, are semnificaţia plasării autorităţii în cauză deasupra legii", susţine ministrul Justiţiei.

El prezintă atribuţiile Parlamentului conform Constituţiei şi Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în baza căruia la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii.

"Instanţele judecătoreşti au rolul constituţional de a realiza justiţia (art.126 din Constituţie). Potrivit art.124 alin.(1) din Constituţie, 'Justiţia se înfăptuieşte în numele legii'. De asemenea, potrivit art.124 alin.(3) din Constituţie, 'Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii'. Prin urmare, judecătorii nu legiferează, ci se supun legii şi înfăptuiesc justiţia în baza şi în numele legii", precizează Toader, adăugând că nici Ministerul Public, procurorii, "nu legiferează, ci apără ordinea de drept, adică ordinea creată prin lege".

El prezintă şi atribuţiile CSM, despre care, în baza unei decizii a CCR. spune că nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare primară, sau Guvernului, autoritate legiuitoare delegată, fără a fi afectate valori constituţionale precum statul de drept sau principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale.

Tudorel Toader precizează şi cui poate aparţine iniţiativa legislativă, conform Constituţiei, subliniind că "nu se poate reţine un drept de iniţiativă legislativă în sens constituţional pentru niciunul dintre ministerele care alcătuiesc Guvernul". 

"Ca urmare, indiferent de domeniul de reglementare şi activitatea Guvernului în legătură cu respectivul domeniu, o hotărâre a Parlamentului de constituire a unei comisii speciale pentru realizarea unei unificări a reglementărilor specifice acelui domeniu, respectă cadrul constituţional şi legal de referinţă, fiind menită asigurării dezideratului securităţii juridice. Cu atât mai mult este susţinută această iniţiativă atunci când domeniul în discuţie este cel al justiţiei, care face obiectul monitorizării speciale a Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare", notează ministrul Justiţiei, adăugând că CSM a emis avizul asupra proiectului legilor Justiţiei.

"Astfel, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.974 din 28 septembrie 2017 'analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, transmis spre avizare de Ministerul Justiţiei, cu adresa nr.88.929 din 30 august 2017', s-a stabilit: 'art.1 — Avizează negativ proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru considerentele prezentate în Anexa care face parte din prezenta Hotărâre. ' Aceste considerente au fost analizate la nivelul Ministerului Justiţiei", menţionează Toader.

El mai sus ţine că autoritatea judecătorească nu are competenţa de a stabili situaţiile în care un proiect de lege poate fi iniţiat de către Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca iniţiativă legislativă.

"Dacă autoritatea judecătorească ar avea îndrituirea constituţională să împiedice Parlamentul să legifereze, ar fi pusă în pericol însăşi existenţa statului de drept, aceasta constituind o limitare nepermisă a rolului Parlamentului, de a cărui esenţă este reprezentativitatea acestuia, spre deosebire de autorităţile executivă şi judecătorească, autorităţi ce au alt rol şi funcţii în statul de drept", conchide Toader.