Tudorel Toader, despre pragul pentru incriminarea abuzului în serviciu: Cu siguranţă, într-un termen scurt depunem proiectul

Tudorel Toader, despre pragul pentru incriminarea abuzului în serviciu: Cu siguranţă, într-un termen scurt depunem proiectul

Tudorel Toader FOTO gov.ro

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi că va veni, într-un termen scurt, cu un proiect de lege în ceea ce priveşte pragul la abuzul în serviciu.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Ministrul a fost întrebat de jurnalişti, la un eveniment la care participă, referitor la faptul că parlamentarii apreciază ca ''o mare nerealizare'' a sa faptul că nu a venit cu un prag la abuzul în serviciu.

"Personal nu cred că nu este vreo realizare, pentru că între timp a venit o decizie a Curţii Constituţionale, a venit cea de-a doua decizie a Curţii Constituţionale cu privire la prag şi a venit directiva europeană iarăşi cu privire la prag, un prag mult mai mare. Cu siguranţă, într-un termen scurt aducem şi depunem proiectul de lege", a răspuns ministrul, citat de Agerpres.

Directiva europeană

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat în luna august o directivă care prevede pedepse extrem de dure pentru furtul din banii europeni. Directiva 1371/2017 privind „combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal” prevede pedepse de cel puţin 4 ani de închisoare dacă prejudiciul este mai mare de 100.000 de euro. Directiva stabileşte şi pragul minim al prejudiciului din bani europeni sub care un stat poate renunţa la sactiunea penala: 10.000 de euro. Practic, dacă într-un dosar penal prejudiciul din banii UE este mai mic de 10.000 de euro, aproximativ 45.000 de lei, statul care derulează ancheta va avea dreptul de a renunţa la sancţiunile penale. „Statele membre pot să prevadă sancţiuni de altă natură decât penală”, se arată în documentul european. Astfel, se pot da sancţiuni disciplinare sau administrative.

Potrivit Directivei 1371/2017, corupţia constituie o ameninţare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii, putând fi, în multe cazuri, de asemenea legată de comportamentul fraudulos. „Întrucât orice funcţionar public are datoria să exercite puterea de decizie sau puterea de apreciere în mod imparţial, darea de mită pentru a influenţa puterea de decizie sau puterea de apreciere a funcţionar ului public şi luarea  de mită ar trebui să fie incluse în definiţia corupţiei indiferent de actele cu putere de lege sau normele administrative aplicabile în ţara sau organizaţiei internaţionale a funcţionarului în cauză”, se arată în documentul eruropean.

Trebuie să intre în vigoare până în 2019

Directiva a fost aprobată pe 5 iulie 2017 şi publicată pe 28 iulie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre au obligaţia ca, până la data de 6 iulie 2019, să adopte şi să publice actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru conformare.

Directiva defineşte activităţile ilegale şi infracţiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene si stabileşte limitele pentru sancţiuni. Actul legislativ mai vizează şi infracţiunile grave împotriva sistemului comun privind TVA, spălarea banilor, corupţia pasivă şi activă, deturnarea de fonduri, frauda privind achiziţiile publice şi reglementează instigarea, complicitatea,  tentativa, răspunderea persoanei juridice, prescripţia răspunderii penale, măsuri de recuperare a fondurilor fraudate şi cooperarea specifică dintre Statele Membre şi Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF).

Pragul la care scapă Dragnea

Stabilirea acestui prag vine în contextul în care în România are loc o dezbatere pentru stabilirea unui prag sub care abuzul în serviciu sa fie dezincriminat. Acest aspect face parte dintr-un proiect legislative mai aplu, privind modificarea codrurilor penale. Pe de o parte, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache (PSD), a anunţat că este adeptul pragului de 200.000 de lei, aproximativ 45.000 de euro, aşa cum fusese stabilit de el în Ordonanţa 13/2017 de modificare a codurilor penale, care a fost ulterior abrogată. „Se poate menţine pragul de 200.000 de lei sau se poate mări, chiar 400.000. Au fost discuţii în acel moment (la momentul Ordonanţei 13 - nr.) cu specialiştii, acest 200.000 nu e întâmplător. Noi am plecat de la suma de 2 milioane, suma maximă, care este prevăzută în Codul penal şi am zis 10% din acea sumă maximă să reprezinte un prag minim”, explica Iordache.

Mass-media a speculat că prevederea ar fi favorabilă liderului PSD, Liviu Dragnea care este inculpat pentru pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Procurorii DNA au stabilit în acest caz un prejudiciu de 108.000 de lei, circa 24.000 de euro. Astfel, dacă s-ar introduce un prag valoric mai mare de 108.000 de lei pentru incriminarea acestei infracţiuni, Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu.

Excepţia Bombonicăi Prodana

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader declara la începutul unii august că va propune o variantă pentru redefinirea abuzului în serviciu în urma celor patru dezbateri publice care au avut loc pe această temă. „Vom decide una din variantele pe care le vom considera, în sensul acelui prag rezonabil despre care v-am vorbit”, a explicat  Toader.

Totul a  pornit după ce Curtea Constituţională (CCR) a obligat legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Excepţia în acest caz fusese ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, judecată pentru abuz în serviciu.




 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: