DOCUMENT Tudorel Toader cere revocarea Procurorului general, Augustin Lazăr. Motivele invocate
0Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declanşat procedura de evaluare a procurorului general al României, Augustin Lazăr. „Actele şi faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligaţiilor constituţionale. Nu se mai poate sustine exercitarea funcţiei de conducere din cadrul Minsiterului Public”, a declarat ministrul, care a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor susţinând că mâine pleacă în concediu.
UPDATE Raportul de evaluare întocmit de ministrul Justiţiei are cinci părţi, însumând un total de 63 de pagini şi se structurează pe cinci părţi, astfel că a anunţat că face o prezentare succintă a celor 20 de puncte, cum a fost şi la evaluarea fostei şefe a DNA.
La finalul raportului, Tudorel Toader a anunţat că declanşează revocarea lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, acuzându-l pe acesta că a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional.
Rolul constituţional al Ministerului Justiţiei, temeiul legal al acestui raport cuprins în prima parte, are la bază Articolul 132 din Constituţie, potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei.
Faţă de cadrul legal, analiza subsumată evaluării se referă la organizarea eficientă a activităţii, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, aptitudinele manageriale.
Vreau să subliniez că din 2017 până în august 2018, am înregistrat evoluţii în activitatea procurorului general pe care le-am considerat de natură de a declanşa procedura de evaluare.
Evaluarea de fond curpinde 20 de puncte, la fel ca şi în evaluarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Ministrul va enumera cele 20 de puncte.
1. „Procurorul general a susţinut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului şef al DNA. Convingerea mea este că a avansat această idee pentru a întârzia evaluarea procurorului şef al DNA. Procurorul General nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spaţiul public cu privire la activitatea DNA”, a explicat Toader. „Întrebarea era de ce se împotrivea evaluării? Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale”, a completat acesta.
Ministrul aduce în discuţie procedura prin care a fost selectat procurorul general
„Procedând la evaluarea sa ne punem cel puţin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. În februarie 2016, MJ declanşa procedura de selectare a candidatului. Criteriile şi condiţiile prevedeau printre altele şi calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 se înregistrează candidatura, 21 aprilie, sectia de procurori de la CSM avizează favorabil, însă lipsea o piesă din dosar, calificativul de la ultima evaluare”.
„Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziţie rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 21 aprilie 2016. La acea dată preşedintele a semnat numirea deşi nu exista în dosar documentul. Ministrul Justiţiei de la aceadată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor legale. La data respectivă, preşedintele nu a verificat regularitatea procedurii.
„Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiţiei a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, preşedintele a semnat fără verificarea legalităţii, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluţie de clasare referitoare la preşedintele României în funcţie”. a susţinut Tudorel Toader.
3. Faptul că nu a verificat reclamaţiile cu privire la DNA apărute în spaţiul public.
4. Ignorarea situaţiilor de criză. „S-a vorbit, se vorbeşte faptul că multe cauze sunt soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie. Aceste fapte sunt extrem de grave”.
5.Inspecţia Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. Ajuns la Secţia de procurori a CSM cu referinţe la deficienţe de ordin managerial. Ce face secţia de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecţiei Judiciare.
6. Discursuri publice cu caracter eminamente politic. Acuzaţii la adresa puterilor statului, a puterii legislative, a puterii executive. Fac trimitere la comisia privind alegerile prezidenţiale. PG a spus că a fost ”un act de hărţuire din partea Parlamentului”, CCR spune în alt fel.
7. Practicarea şi încurajarea unor compotamente. Sintagma cu plăcere folosită când spunea nişte inculpaţi de rang înalt. Există legislaţii penale în Europa care sancţionează fapta de a-i spune cuiva care a fost condamnat şi şi-a executat pedeapsa că este inculpat. Îi atingi demnitatea umană.
8. Abdicarea de la garanţii constituţionale: prezumţia de nevinovăţie
9. Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerepectării deciziilor CCR. Dacă un cetăţean care nu are pregătire poate să spună <<o fi, nu o fi>>, un procuror general care să încurajeze nerespectarea e mult mai grav.
10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management prin care a fost numit în funcţia de procuror general. De exemplu promisiunea de a reduce delegările, unde constatăm că în realitate numărul lor a crescut în mandatul dânsului.
11. Tot neîndeplinirea obligaţilor asumate prin programul de management.
12. Neîndeplinirea obligaţiilor legale în materia politicii penale.
13. Contestarea legilor de modificare a Legilor Justiţiei ulterior controlului de constituţionalitate.
14. Critica hotărârilor judecătoreşti şi a judecătorilor. Când procurorul află că un judecător critică protocolul secret cu SRI, acesta îi face sesizare la IJ pentru abatere disciplinare.
15. Dubla măsură, tergiversarea procedurilor. Eu am propus ca ministru, procurorii şefi DNA şi DIICOT. Când să o audiem pe dna Florea, procurorul general a făcut o sesizare cu o zi înainte şi a zis că trebuie să vedem profilul etic al candidatei care are o sesizare
16. Protestul din 10 august, se deschide un dosar pentru soluţionarea acelor evenimente. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poţi să iei şi un procuror. Doi-trei procurori au fost mutaţi contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul îşi anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.
17.
18. Simplul fapt al încheierii protocolului secret cu SRI. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiţie paralelă
19. Simplul fapt al ascunderii adevărului privind respectivele protocoale.
20. Tot legat de protocoale, inadvertenţa în discursul public. A fost un gest de sfidare, după părerea mea.
Concluzia generală este acea a necesităţii de revenire la normalitate. Normalitatea definită drept cunoasterea si respectarea competenţelor constituţionale, legale şi o interpretare şi aplicare a legii în baza principiului loialităţii constituţionale.
Prin urmare, considerăm că actele şi faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligaţiilor constituţionale. Nu se mai poate sustine exercitarea funcţiei de conducere din cadrul Minsiterului Public Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public.
Pentru aceste acte şi fapte, declanşez procedura de revocare.
***
UPDATE Ministrul Justiţiei a anunţat ca la ora 18.00 va sustine o declaratie de presa privind raportul de evaluare in ceea ce priveste activitatea procurorului general al României.
"Ministerul Justitiei
24 octombrie 2018 - orele 18.00 - Sala de Consiliu.
Scurta declaratie de presa,
Prezentarea Raportului de evaluare a activitatii manageriale desfasurata de catre procurorul general de la PICCJ", a scris Toader pe Facebook.
***
În luna august, ministrul Justiţiei anunţa că declanşează procedura de evaluare a activităţii manageriale a lui Augustin Lazăr, în contextul protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informaţii (SRI). Mai exact, după scandalul publicării protocolului încheiat în 2016 între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii, act semnat de Augustin Lazăr. În replică, procurorul general a precizat, la acea vreme, că întreaga colaborare PG-SRI a fost efectuată în cadrul legii şi că tema protocoalelor este, de fapt, una falsă. Augustin Lazăr a mai subliniat că de existenţa acestor protocoale se ştia de multă vreme, iar ministrul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii au primit documentele pentru a se demonstra că Ministerul Public nu are nimic de ascuns.
Ulterior, ministrul Justiţiei a anunţat că a cerut de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o situaţie privind evaluările lui Augustin Lazăr din ultimii trei ani, pentru a afla dacă a fost evaluat şi care a fost calificativul pe care procurorul general l-a primit. CSM a trimis apoi către minister situaţia evaluărilor procurorului general, membrii Consiliului arătând că Lazăr nu a fost supus niciunei evaluări. Procurorul general afirma, în replică, că nu are emoţii deoarece în 36 de ani de activitate a fost evaluat cu "foarte bine".
Contrele dintre ministrul Justiţiei şi procurorul general nu s-au oprit aici. Tudorel Toader a anunţat că decizia de evaluare nu a venit din senin şi că a observat o îndepărtare progresivă a activităţii Ministerului Public de la rolul său constituţional şi de la rolul de garantare a drepturilor şi libertăţilor omului. Augustin Lazăr a răspuns, referindu-se la evaluarea sa de către ministrul justiţiei pe fondul disputei privind protocolul cu SRI, că scopul acestui joc ilegal îl reprezintă de fapt destabilizarea Ministerului Public.
Un alt subiect de dispută între cei doi, în cadrul unei şedinţe a plenului CSM, a fost nominalizarea Adinei Florea la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Interviul acesteia în cadrul Consiliului a fost amânat de pe 24 septembrie pe 8 octombrie după ce Augustin Lazăr a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la o posibilă abatere disciplinară a candidatei pentru funcţia de procuror şef al DNA, în contextul suspiciunilor că protocolul publicat de Darius Vâlcov pe Facebook ar fi provenit de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, instanţă de unde provine şi Adina Florea. Ministrul Justiţiei s-a opus şi le-a cerut membrilor CSM să nu amâne audierea deoarece nu există niciun temei juridic. Cu toate acestea, interviul a fost amânat. În cele din urmă, CSM a dat aviz negativ pentru Adina Florea, însă Tudorel Toader a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, declara la începutul acestei lunii că este îngrijorat de această procedură de evaluare a procurorului general. Ne amintim că în urma unei evaluări similare, ministrul a propus revocarea Laurei Codruţa Kovesi. Dacă Tudorel Toader decide să ceară îndepărtarea din funcţie a lui Augustin Lazăr, preşedintele nu mai poate refuza, potrivit deciziei Curţii Constituţionale prin care a fost obligat să semneze revocarea procurorului şef al DNA.
Tudorel Toader a intrat încă de la preluarea mandatului de ministru al Justiţiei în conflict cu procurorul general al României. Augustin Lazăr a criticat Ordonanţa de Urgenţă 13, motiv pentru care noul ministru a considerat necesară o evaluarea activităţii acestuia. „Este imperios necesar să fie atacată şi examinată de CCR, pentru că derapajul de neconstituţionalitate este vădit”, spunea Agustin Lazăr în februarie 2017. „Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor Guvernului având drept consecinţă intimidarea şi descurajarea legiuitorului delegat de a-şi îndeplini atribuţiile constituţionale. Evaluând toţi factorii de constituţionalitate, am apreciat că în acest moment nu este oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general”, afirma ministrul în aceeaşi lună.
Relaţia dintre cei doi a rămas una tensionată, chiar marţi, cu o zi înainte de anunţul ministrului Justiţiei, Augustin Lazăr a transmis faptul că rapoartele critice ale Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei şi Codurile penale „confirmă temerile exprimate de Ministerul Public”.
Augustin Lazăr are o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. A fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia începând cu anul 2013, calitate în care a coordonat şi instrumentat dosare complexe, unul dintre acestea fiind urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară cooperarea judiciară internaţională. Anterior, din anul 2001 până la finalul anului 2012, a ocupat funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Din 28 aprilie 2016, Augustin Lazar ocupă funcţia de procuror general al României.
Se încarcă comentariile...
