Tudor Şerban(MEC): "Locul centralei nucleare va avea nuanţă politică. Depinde ce zic oamenii"

Guvernul analizează cinci-şapte locaţii preferate pentru construirea celei de-a doua centrale nucleare din România. Zonele Jibou (Sălaj) şi Victoria - Tălmaciu (Braşov - Sibiu) sunt locaţii posibile. La fel şi pe cursul râului Mureş. În studiile din anii '70 s-a oscilat între Slatina şi Cernavodă.

Secretarul de stat pe energie, petrol şi gaze din Ministerul Economiei, Tudor Şerban, este de părere că reacţia oamenilor va avea un rol esenţial în alegerea locului în care se va construi noua centrală nucleară din România.

Întrebat despre locaţia viitoarei centrale nucleare, oficialul MEC a zis: "Decizia privind amplasamentul centralei va avea o nuanţă politică, deci poate fi amplasată în foarte multe locuri. Eu cred că alţi factori vor fi importanţi decât ce este scris în literatura de specialitate, adica ape, cutremure. Sunt alţi factori care vor fi esenţiali. După părerea mea, amplasamentul va depinde de felul cum e primit de oameni. Greenpeace-ul a început deja să strângă semnături şi nu doar de la noi, din întreaga lume".

Locaţiile din '70 au fost reanalizate

Locaţiile preferate pentru centrala nucleară au plecat de la vechile studii de amplasament realizate în anii '70 pentru centrala de la Cernavodă. "Iniţial, amplasamentul centralei de la Cernavodă fusese fixat undeva pe Slatina, lângă Olt, se credea la un moment dat că acea este o locaţie mai bună", a povestit fostul director al Agenţiei Nucleare, Valică Gorea (2005-2009), specialist în chimia elementelor radioactive şi care a lucrat în 1974-1988 la Institutul de Reactori Nucleari din Piteşti.

Practic, vechile studii au fost adaptate vremurilor actuale. Gorea a zis că "din 124 de locaţii posibile, a rămas o listă scurtă de 5-7 locaţi preferate" şi că secretomania din jurul amplasamentului vine din faptul că "rechinii imobiliari abia aşteaptă". Cert este, spune Gorea, că noua centrală nucleară „nu va fi pe Dunăre", sau în zona Dobrogei, pentru că "ar fi o concentrare prea mare de putere". "Se preferă amplasamente mai pe centru, nord şi vest", a adăugat el.

Una dintre cele mai potrivite locaţii pentru noua centrală nucleară "ar fi Tălmaciu-Braşov, pe Olt, mai exact Tălmaciu - Victoria", a declarat Valică Gorea.

Fostul şef al Agenţiei Nucleare a mai zis că statul român nu a semnat cu francezii de la AREVA construcţia reactorului, aşa cum se bănuieşte. "Faptul că s-a semnat ceva cu ei este o prostie, este o diversiune. Este o variantă bună, într-adevăr, doar că în Finlanda, de exemplu, AREVA au nişte întârzieri. Sunt cinci companii, fiecare are avantaje şi dezavantaje".

La rândul său, fostul director Nuclearelectrica, Teodor Chirica, declara în mai 2008 că "Transilvania este o zonă cu potenţial pentru amplasarea ei. Există Mureşul, Someşul, Oltul". Tot atunci, potrivit presei, Chirica a declarat că noua centrală va fi amplasată în Transilvania, în apropiere de localitatea Jibou, judeţul Sălaj.

Cât despre data în care centrala va fi gata, Gorea a zis că "din experienţa internaţională, de la decizia politică până la construirea centralei trec între 7 şi 15 ani, dar mai mult spre 15 ani. Gândiţi-vă că numai CNCAN are nevoie de cel puţin doi ani să îşi instruiască un grup de specialişti şi nu se poate autoriza un amplasament fără CNCAN".

"Combustibilul ars va deveni o resursă energetică importantă, practic 97% se poate refolosi pentru că nu se realizează o ardere totală. Ţinând cont că resursele energetice sunt în scădere, cărbunele energetic este cel mai mare poluant şi ne-am asumat prin convenţiile internaţionale să reducem emisiile de CO2, în jocul ăsta noi am considerat că energia nucleară este cea mai bună", rezumă Gorea (foto jos)  necesitatea energiei nucleare în România.

Cum se aleg locaţiile

Gorea a vorbit şi despre ce a contat în alegerea locaţiei: "Este necesară multă apă, nu ca la mare, dar este necesară o cantitate mare, pentru turnurile de răcire, deci un râu cu debit mare. E foarte important să fie în afara ariilor seismice, bulgarii de exemplu se chinuie cu centrala nucleară de la Belene tocmai din acest motiv. Mai contează vânturile, circulaţia curenţilor de aer, şi accesul cu utilaje agabaritice - turbinele, vasul reactor.". Un specific aparte în luarea deciziei privind ampalsamentul este cultura activităţii sub risc, a mai zis Gorea: "Dacă în zonă ai oameni care lucrează în cizmărie să zicem, e una, dar să foloseşti oamenii de la Nitramonia Făgăraş, păi ăia ştiu cum se lucrează".

Greenpeace a dat în judecată MEC

Greenpeace a dat în judecată Ministerul Economiei la 5 mai 2009 pentru că nu a comunicat, în baza legii 544/2001 privind informaţiile de interes public, locul în care va construi următoarea centrală nucleară din România. Instanţa a admis la 14 octombrie 2009, acţiunea Greenpeace şi a obligat MEC să comunice informaţiile solicitate. În replică, MEC a comunicat la 27 octombrie 2009: "Ministerul a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată întrucât studiul privind amplasamentele nucleare nu a fost definitivat, că acesta trebuie să se realizeze şi în acord cu AIEA şi că, până în prezent, nu au fost stabilite locaţiile în vederea amplasării de noi centrale nucleare în România. Sentinţa nu a fost redactată şi nu cunoaştem motivele (considerentele) pentru care instanţa s-a pronunţat în acest mod. Ministerul a înaintat recurs".

Greenpeace este împotriva folosirii energiei nucleare, spune că nu există spaţii de depozitare a uraniului în condiţiile în care acesta nu îşi pierde radioactivitatea timp de 100.000 de ani, că energia nucleară încurajează producerea de arme nucleare şi prezintă studii privind efectele nocive ale radioactivităţii asupra oamenilor.

Centrala nucleară în date:

Putere totală: 2.000 - 2.400 de megawaţi, cu două grupuri a câte 1.200 de megawaţi fiecare sau cu patru grupuri de cate 600 de MW fiecare
Investiţie: 7-8 miliarde de euro
Data de finalizare: după 2020
Utilitate: va asigura aproximativ 35% din necesarul energetic al României
Tipul de reactor va fi unul de generaţia a treia, tehnologiile din care se va alege fiind EPR 1600 (European Power Reactor, de 1.600 de megawaţi, dezvoltat în comun de Franţa şi Germania - AREVA), APR 1400 (reactor din Coreea de Sud, cu o putere de 1.400 de megawaţi), ACR 1000 (tehnologie cu o putere instalată de 1.000 MW, AECL-Canada) şi AP 1000 (reactor cu apă presurizată care poate genera aproximativ 1.100 de megawati de electricitate, Westinghouse-SUA).

Singura centrală nucleară din România, cea de la Cernavodă produce anual 18% din producţia de electricitate totală a României. Centrala funcţionează cu două grupuri nucleare, Unităţile 1 şi 2, cu o putere de circa 700 de megawaţi fiecare şi alte două rectoare, cu puteri similare, vor fi construite până în 2015- 2016, în urma unei investiţii estimate la 4 miliarde de euro. Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, este deţinută de stat, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu 90,5%, în timp ce Fondul Proprietarea deţine 9,5%.