Transportatorii cer Senatului să retragă proiectul de modificare a legislaţiei RCA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) cere Senatului României, printr-un memoriu, să retragă proiectul care prevede modificarea legislaţiei RCA, acuzând că este contrar dispoziţiilor constituţionale şi ale legislaţiei naţionale în domeniul concurenţei şi protecţiei consumatorilor.

"Prezenta scrisoare are ca scop semnalarea neconcordanţei prevederilor cuprinse în propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii aduse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, înregistrată la Senat sub nr. B515/2019 (“Proiectul de Lege”), publicată pe pagina de internet a Senatului României în data de 01 noiembrie 2019, atât faţä de dispoziţiile legislaţiei Uniunii Europene, cât şi faţă de legislaţia naţională aplicabilă în materia concurenţei şi drepturilor consumatorilor.

Proiectul de Lege propune schimbări legislative având consecinţe negative majore asupra drepturilor şi intereselor consumatorilor români, ale persoanelor prejudiciate în accidentele auto precum şi ale agenţilor economici care activează în domeniul serviciilor de reparaţii autovehicule, cu un impact semnificativ asupra pieţei concurenţiale naţionale Iibere. Aceste schimbări majore sunt susţinute de iniţiatori prin simple afirmaţii nedovedite precum „comportamentul abuziv din punctul de vedere al preţurilor practicate” sau faptul că “unele entităţi reparatoare, prelevându-se de principiile pieţei libere, convin preţuri arbitrarii în relaţia contractuală directă cu persoana prejudiciată”.

În concret, Proiectul de Lege propune ca, prin intermediul unor mecanisme juridice, să fie impuse anumite plafoane de natură a afecta comerţul, împiedicând, restrângând ori denaturând concurenţa dar şi afectând ateptările rezonabile ale consumatorilor. Aceste plafoane s-ar materializa prin implementarea unui sistem informatic ca metodă de stabilire a costurilor de reparaţie a vehiculelor şi bunurilor avariate, determinarea implicită a preţurilor de revânzare a pieţelor de schimb şi componentelor auto în vederea activităţii de reparaţii prin raportare la preţurile de listă ale “producătorilor/importatorilor oficiali” ai respectivelor autovehicule, dar mai ales prin introducerea unei restricţii aplicabile unităţilor reparatoare auto în privinţa costului orei de manoperă. Prin implementarea acestor dispoziţii vizate de Proiectul de Lege, înţelegem că se urmărete limitarea valorii reparaţiei suportată de asigurătorul de răspundere civilă auto, instituindu-se astfel, o formă de control a preţurilor şi serviciilor care nu corespunde condiţiilor normale de piaţă.

Astfel, în orice stat democratic este în mod unanim admisă teza conform căreia, într-o piaţă liberă, legile şi forţele cererii şi ofertei sunt libere de orice intervenţie a unui guvern sau a unei alte autorităţi, principiu esenţial pe care Proiectul de Lege îl nesocotete în mod flagrant şi într-un mod profund negativ pentru piaţă şi consumatori.

Analizând cu titlu preliminar expunerea motivelor ce au stat la baza Proiectului de Lege vizat, se poate constata faptul că acesta nu se bazează pe argumente justificate de o analiză de impact, nu stabilete contextul actual al pieţei şi nici nu prefigurează impactul asupra pieţei.

De asemenea, după cum vom detalia în continuare, expunerea de motive nu conţine o analiză amănunţită a impactului propunerii asupra funcţionării pieţei asigurărilor şi a celei auto în contextul general al economiei românesti precum şi nici nu asigură gradul cerut de transparenţă privind consultarea publicului cu privire la astfel de demersuri legislative, în totală neconcordanţă cu toate scenariile de lucru acceptate pentru o astfel de intervenţie normativă.

DISPOZIŢII LEGALE ĺNCĂLCATE

Prin dispoziţiile legale propuse în cadrul Proiectului de Lege se încalcă în mod flagrant dispoziţiile legale cuprinse în principal, dar nu în mod limitativ, în următoarele acte normative:

A. Constituţia României;

B. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;

C. Legea Concurenţei nr. 21/1996;

D. Legislaţia naţională în domeniul protecţiei consumatorilor;

E. Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene;

F. Legislaţia europeană în domeniul protecţiei consumatorilor;

G. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

LEGISLAŢIE NAŢIONALĂ

I. Încălcarea dispoziţiilor constituţionale

(a) Restricţiile avute în vedere în Proiectul de Lege încalcă în mod evident dispoziţiile art. 135 cuprinse în Constituţia României, prin care se stabileste cäă“economia României este economie de piată, bazată pe libera initiativă si concurenţă”, în cadrul căreia „Statul trebuie să asigure: a) libertatea comerţului, protectia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie (… )”.

Metoda de intervenţie a statului prin fixarea unor plafoane maxime a preţurilor orelor de manoperă pentru unitatea reparatoare auto în domeniul asigurărilor pentru prejudicii cauzate de accidente, este o politică ce contravine principiilor economiei de piaţă.

Astfel, în cadrul economiei de piaţă nu se va mai tinde la limitarea deciziilor economice ale agenţilor din domeniul vizat prin intervenţia statului de natură să limiteze libertatea comerţului şi concurenţa, având efecte asupra calităţii serviciilor oferite consumatorilor.

Conform teoriilor economice, diferenţele care despart economia de piaţă şi sistemul economiei de comandă, se bazează tocmai pe gradul de libertate al agenţilor economici precum şi politica statului de a nu interveni prin mecanismul reglementării în vederea influenţării factorilor dintr-o anumită piaţă decât în situaţii absolut excepţionale.

Astfel, este esenţial de subliniat faptul că într-o economie de piaţă, prin trăsăturile specifice acesteia, luarea deciziilor este un drept exercitat de agenţii economici individual, în acest fel, doar mecanismele naturale ale pieţei asigură echilibrul dintre cerere şi ofertă, excluzându-se orice intervenţie a statului.

O trăsătură importantă a economiei libere, de piaţă, se referă la atitudinea agenţilor economici dar şi a consumatorilor produselor unor anumite pieţe ca factori naturali care se regăsesc în fiecare ţară, indiferent de elementele specifice. Pe de o parte, maximizarea profitului reprezintä motivaţia pentru care agenţii economici activează pe o anumită piaţă, iar impulsul consumatorilor constă în satisfacţia de care pot să beneficieze în urma cumpărării unor bunuri sau servicii dintr-o anumită piaţă. Prin restricţiile avute în vedere de Proiectul de Lege se determină atât limitarea profitului pe care societăţile care repară autovehiculele implicate în accidente îl pot obţine cât şi o scădere a utilităţii pe care consumatorii de pe această piaţă o pot avea. În mod inevitabil, consecinţele asupra celor două categorii analizate vor produce efecte asupra concurenţei prezente pe această piaţă.

O altă caracteristică esenţială a economiei Iibere este, de fapt, o consecinţă a concurenţei, anume promovarea inovaţiei şi îmbunătăţirii ofertei de către agenţii economici în vederea unei eficienţe crescute şi a asigurării unei calităţi superioare a produselor sau serviciilor pe care agenţii economici le oferă consumatorilor. Prin plafoanele ce se vor a fi impuse prin intermediul Proiectului de Lege va avea loc în mod cert o scădere a interesului agenţilor economici din domeniul auto pentru o dezvoltare a calităţii/eficienţei produselor/serviciilor prin investiţii şi inovare, contientizând imposibilitatea de a putea avea un profit stabilit conform propriilor strategii, evident influenţate de politica de preţ.

Astfel cum a fost stabilit la nivel doctrinar, “concurenţa este considerată cea mai importantă cauză a progresului economic şi tehnico-tiinţific (…) Principalul beneficiar al acestui progres este consumatorul; el recepţionează efectul benefic al concurenţei prin costuri mai scăzute, cantitatea, caiitatea şi diversitatea bunurilor” (G. P. Tănase, Concurenţă în Dicţionar de economie, ed. A 2-a, pag. 109-110).

Aplicarea consecventă a regulilor de concurenţă produce dezavantaje doar pentru firmele ineficiente, care nu reuşesc să furnizeze servicii de calitate, competitive, în condiţii de eficienţă, iar pentru economie i pentru consumatori, în mod general, efectele demonstrate în cadrul multor ţări sunt acelea de promovare a progresului tehnic, de acordare a posibilitäţii cumpărătorilor de a alege, de alocare eficientă a resurselor, de dezvoltare a sectorului privat şi bunästare socială.

(b) Limitele avute în vedere în Proiectul de Lege analizat afectează de asemenea i principiul constituţional referitor la libertatea economică stabilit prin art. 45 din Constituţie. Acest principiu reprezintă fundamentul economiei de piaţă, al creterii economice şi al prosperităţii sociale.

Dispoziţiile constituţionale vizate garantează în mod suplimentar faţă de accesul liber la o activitate economică, dreptui la proprie iniţiativă în exercitarea acestora. În mod reprezentativ, eficienţa iniţiativei economice a fost subliniată în doctrina de specialitate prin afirmaţia conform căreia “acţionând în propriul interes, oamenii reuesc să promoveze indirect şi binele genercil sau coiectiv” (conform l. Muraru, E.S. Tănăsescu Constituţiei României Comentariu pe articole).

Prin imposibilitatea unităţilor reparatoare de a stabili în mod independent valoare orei de manoperă, se aduc atingeri conţinutului libertăţii economice, având în vedere că exercitarea activitčţilor comerciale trebuie să se desfăşoare într-un mediu concurenţial nedistorsionat, fără bariere legale discriminatorii. Limitarea costurilor aplicabile orelor de manoperă reprezintă o atingere flagrantă a dreptului la proprie iniţiativă în exercitarea activităţii economice de către fiecare agent economic.

Jurisprudenţa constituţională în materie a statuat în mod consecvent faptul că libertatea comerţului apare ca o cerinţă esenţială a economiei de piaţă, concretizată într-o confruntare loială între comercianţii care acţionează pe acelai segment de piaţă şi oferă consumatorilor produse similare (D.C.C. 230/2007).

Măsurile vizate de Proiectul de Lege nu fac parte dintr-un cadru favorabil pentru valorificarea unei politici concurenţiale corecte prin impunerea unor măsuri restrictive unei categorii de comercianţi având un efect advers pentru stimularea iniţiativei participanţiior la activitatea de comerţ.

lmpunerea unor limite discriminatorii de către stat prin aplicarea plafoanelor orare doar acelor agenţi economici care îndeplinesc rolul de unitate reparatoare, apare ca fiind lipsită de obiectivitate, fără a fi justificat de un interes general.

Atât conţinutul cât şi limitele libertăţii economice pe plan naţional trebuie încadrate şi în raport cu dreptul comunitar, având în vedere că acest principiu se manifestă pe planul pieţei interne a Uniunii Europene.

(c) lmplementarea limitelor relative la posibilitatea proprietarilor bunurilor avariate în urma accidentelor de a beneficia de despăgubiri materiale care să acopere întreg prejudiciul suferit, aduce o atingere gravă dreptului de proprietate privată garantat prin art. 44 din Constitutie.

Garantarea şi ocrotirea proprietăţii private prin lege presupune reglementarea măsurilor necesare apărării acesteia împotriva încălcării de către alte subiecte de drept precum şi reglementarea măsurilor care să ocrotească titularul dreptului de proprietate de încălcările pe care le-ar putea suferi din partea statului, când ar acţiona împotriva sa din poziţia de autoritate, precizând că garantarea dreptului de proprietate implică şi obligaţia statului de a-l despăgubi pe titular pentru orice atingere adusă dreptului său.

Proiectul de Lege are în vedere suportarea de către persoana asigurată a sumelor care depăesc despăgubirea stabilită pe baza preţurilor de listă ale producătorilor/importatorilor oficiali, al valorii de referinţă pentru ora de manoperă, chiar dacă această valoare ar fi sub limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA conform legii.

Prin promulgarea de către stat a unor dispoziţii legale care nu ar permite proprietarilor bunurilor constând în autovehicule la o despăgubire totală şi completă a prejudiciului suferit în urma accidentelor, în limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA conform legii, statul ar acţiona în mod contrar obligaţiei constituţionale de ocrotire şi garantare a dreptului de proprietate.

(d) Modificările legislative vizate de Proiectul de Lege aduc atingere şi prevederilor art. 136 alin. (5) din Constitutie referitoare la inviolabilitatea dreptului de proprietate privată ce corespunde ideii mai largi de protecţie a proprietăţii private.

Cu alte cuvinte, pârghiile prezumtiv vizate de stat prin intermediul noilor dispoziţii nu sunt circumscrise obligaţiilor statului de ocrotire şi garantare a proprietăţii, care capătă mai degrabă un înţeles economic, având în vedere că aceste măsuri nu apără titularul dreptului de eventualele încălcări săvârite de alte subiecte aflate pe poziţii de egalitate cu titularul dreptului.

Acest lucru se reflectă prin faptul că, în cazul unui eventual accident, titularul autovehiculului avariat se va putea afla în imposibilitatea de a beneficia de poliţa RCA a celui care a produs prejudiciul prin acoperirea în totalitate a pagubei suferită.

În mod special, sensul noţiunii de garantare presupune implementarea mijloacelor necesare prin intermediul dispoziţiilor legale, pentru ca niciun prejudiciu cauzat printr-o încălcare a dreptuiui de proprietate să nu rămână neacoperit, scop ce este în mod evident contrar obiectivelor Proiectuiui de Lege.

Aşa fiind, limitärile exprese ce ar putea fi impuse odată cu intrarea în vigoare a Proiectului de Lege, ar fi contrare obligaţiei legiuitorului de a asigura aplicarea principiului enunţat în art. 44 din Constituţie în ceea ce privete ocrotirea dreptului de proprietate dacă prin acestea nu se asigură un cadru legal necesar apărării acestui drept împotriva oricărei încălcări din sfera dreptului privat, cum este reglementarea sistemului civil delictual prin toate mijloacele specifice si nespecifice de apărare a dreptului de proprietate.

Din această perspectivă, o lege care ar reduce posibiiitatea de a solicita repararea prejudiciilor cauzate prin atingeri aduse drepturilor personale sau ar face imposibilă repararea integrală a acestora ar fi neconstitutională, deoarece nu ar asigura ocrotirea dreptului de proprietate.

Astfel cum se acceptă la nivel de principiu esenţial în doctrină, “fundamentul oricărei economii concurenţiale de piaţă îl constituie indiscutabil, proprietatea privată” (R. Fridman, A. Rapaczynski, Privatizarea în Europa Răsăriteană: este statul în declin? Pag. 38-41)

II. Nerespectarea normelor de tehnică legislativă

Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern si a propunerilor legislative apartinând deputatilor, senatorilor sau cetăţenilor, în cadrul exercitării dreptului la iniţiativă legislativă, la elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţii cu asemenea atribuţii.

Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente i posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă", susţin cei de la COTAR

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite