Tensiunea politică a atins cote maxime la Bucureşti. Situaţia pare atât de încordată, încât nimeni nu îndrăzneşte să întrevadă o ieşire. Partizanilor şefei DNA nu le vine să creadă că ministrul Justiţiei a cerut totuşi revocarea ei din funcţie, după cum adversarii sunt uimiţi că ministrul a avut totuşi acest curaj. Pentru că, deşi nu se vorbeşte despre asta la tot pasul, şefa DNA are o o susţinere politică puternică din partea Comisiei de la Bruxelles, a Statelor Unite şi altor capitale occidentale. În ţară susţinerea este energică, dar nu antrenează decât o minoritate chiar dacă una capabilă să se facă auzită prin manifestaţii publice. Preşedintele Iohannis el însuşi a părut mai curând surprins de prezentarea făcută aseară de ministrul Justiţiei şi a scris la cald un mesaj care lasă totuşi să se vadă încotro se vor îndrepta lucrurile:  ”Astăzi, am avut parte de o prezentare lipsită de claritate a raportului privind activitatea conducerii DNA, făcută de ministrul Justiţiei. Mi-am exprimat în repetate rânduri opinia că Direcţia Naţională Anticorupţie şi conducerea DNA fac o treabă foarte bună, poziţie pe care o menţin. Administraţia Prezidenţială va face o analiză aprofundată a documentului prezentat. Voi uza de toate prerogativele mele constituţionale pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente şi pentru consolidarea statului de drept.”

Pare destul de clar că preşedintele va refuza revocarea Laurei Codruţa Kövesi, deşi nu a spus explicit acest lucru. De altfel, dacă privim lucrurile din punct de vedere legal, emoţia publică pare exagerată căci preşedintele este singurul care poate demite un procuror. Ministrul propune doar, ceea ce Tudorel Toader ştie foarte bine, dar pesemne că nu avea altă cale din punct de vedere politic. După ce argumentase insistent la Bruxelles şi în toate împrejurările împotriva afirmaţiilor Laurei Codruţa Kövesi, ar fi fost ridicol să se răzgândească. Unii îi fac astăzi imputări dintre cele mai grave, dar dacă ne reţinem puţin emoţia, observăm că ministrul a fost perfect coerent cu întreaga sa acţiune publică şi cu întreaga sa argumentaţie încă de la primul raport asupra DNA, acela care se încheiase echivoc, prilejuind ironiile adversarilor.

Dar în ciuda tuturor aparenţelor, s-ar putea ca această criză să fie binevenită, căci sunt multe lucruri care trebuie să fie lămurite. DNA şi-a pierdut aura de infailibilitate din mai multe cauze: a pierdut foarte multe procese în ultimii doi ani şi a tergiversat soluţionarea unor dosare până la termenul de prescriere. Nu în ultimul rând au izbucnit mai multe scandaluri privitoare la procurori din DNA acuzaţi cel puţin de conduită nedemnă, dacă nu şi de abuzuri procedurale grave. Sunt lucruri dovedite pe care nici partizanii ireductibili ai şefei DNA nu le contestă. Prin urmare i se poate acorda Laurei Codruţa Kövesi şi oricui altcuiva un cec în alb?

Unii par să susţină că da, şi aici se află problema. Mecanismele complicate ale statului democratic, în care puterile se verifică reciproc, au tocmai rolul de a preveni excesul de putere. Cei care susţin că orice atac la adresa şefei DNA este un atac la adresa Justiţiei comit nu doar o eroare logică, ci şi una politică de principiu, căci este ca şi cum ar spune că dau şefei DNA mână liberă să întreprindă orice.

Ţinând seama de toate acestea ni se pare că ultima declaraţie a şefei DNA este binevenită: ”Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei”. Opinia publică nici nu are nevoie de altceva. Şi poate nu s-ar fi ajuns aici dacă Laura Codruţa Kövesi ar fi acceptat şi cu alte ocazii să urmeze procedurile şi să răspundă la întrebările puse. Aşa cum ştim, şefa DNA  a refuzat să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare chiar şi după o decizie a Curţii Constituţionale. De asemenea, dacă în calitate de şefă DNA ar fi fost mai receptivă la acuzaţiile publice îndreptate unor procurori din subordine, multe acuzaţii ar fi fost dinainte dezamorsate. Prin urmare tot răul spre bine…

Horaţiu Pepine - Deutsche Welle