Torţionarul Alexandru Vişinescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii

Torţionarul Alexandru Vişinescu (88 de ani) a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General fiind acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă închisoare pe viaţă.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul General, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea deţinuţilor politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic. 

Concret, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate. 

Totodată, arată procurorii, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate.

Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din anul 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile P.N.Ţ. şi P.N.L., foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre ale Ministerului de Interne după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase, dar şi alte cazuri mai izolate.

„Condiţiile de viaţă din Penitenciarul Râmnicu Sărat, aşa cum reies din documente şi au fost descrise şi de foştii deţinuţi, au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, soldate în câteva cazuri cu decesul, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. col. (r) Vişinescu Alexandru”, se arată în documentul citat.

Regimul impus nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani. 

Anchetatorii arată că astfel, decesul deţinuţilor survenea în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic.

Până în prezent, din documentele studiate, ar fi fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în timpul mandatului lui Vişinescu Alexandru.

„De menţionat este şi faptul că regulamentele în materia condiţiilor de detenţie ce erau în vigoare în acea perioadă alcătuiau doar premisele organizării regimului de exterminare în penitenciare şi colonii de muncă, sau îl îmbrăcau într-o formă oficială, în timp ce măsurile concrete luate pentru anihilarea deţinuţilor politici erau lăsate în grija comandanţilor de penitenciare şi doar amendate prin ordine şi recomandări neoficiale venite pe linie de partid”, au mai arătat procurorii. 

Concret, organizarea şi funcţionarea regimului de exterminare, neputând fi reglementate prin acte oficiale, depindeau de eficacitatea şi inventivitatea comandanţilor de penitenciare, dar şi de obedienţa acestora şi fidelitatea arătată faţă de partid. 

Repartizarea la conducerea penitenciarelor se făcea şi prin raportare la calitatea deţinuţilor politici şi interesul Partidului pentru eliminarea lor rapidă. 

Cei mai mulţi dintre deţinuţii Penitenciarului Râmnicu Sărat erau personalităţi ale vieţii politice, lideri ai partidelor istorice, lucru ce a dus la necesitatea numirii unui comandant de penitenciar experimentat în reeducare şi de încredere. „Aşa se explică duritatea extremă a comandantului Alexandru Vişinescu şi rezultatele tulburătoare obţinute în procesul de exterminare pus la punct de acesta”, au mai spus procurorii. 

Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Curţii de Apel Bucureşti.

Pe 23 aprilie 2014, procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Vişinescu că, în dosarul în care este acuzat de moartea mai multor deţinuţi, va fi schimbată încadrarea juridică din genocid în infracţiuni contra umanităţii, în acord cu noul Cod penal.

Alexandru Vişinescu, ultimul comandat al Penitenciarului Râmnicu Sărat

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50.

Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

În aprilie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. 

Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

IICCMER a solicitat, pe 30 iulie 2013, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav. 

Pe 9 august, Parchetul General a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de IICCMER împotriva lui Vişinescu, iar pe 3 septembrie 2013,acesta a fost pus sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunii de genocid.

Potrivit IICCMER, toţi deţinuţii politici închişi în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat „au fost torturaţi fizic şi psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului", Alexandru Vişinescu fiind „responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său".

Reprezentanţii institutului arătat atunci că, între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat - Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardiovascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv - ileus paralitic ireversibil -, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.

La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deţinuţilor politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vişinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informaţii furnizate de CNSAS, noi documente, ce atestă alte şapte decese.

Torţionarul Ion Ficior, trimis în judecată în octombrie 2013

De asemenea, pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului General începerea urmării penale şi împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzaţie reîncadrată în infracţiuni contra umanităţii, în acord cu prevederile din noul Cod Penal.

Pe 24 octombrie 2013, procurorii au anunţat că au dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

Procurorii au arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.

Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare", preciza IICCMER.

Pe 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

VIDEO Stelian Tănase: „Dacă Vişinescu ar ajunge în justiţie, abia acum s-ar reuşi condamnarea comunismului“

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.

Parchetul General verifică dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu, potrivit Mediafax.

VIDEO Torţionarii comunişti, vânaţi şi daţi pe mâna Justiţiei de Institutul Crimelor Comunismului. Cazul şefului puşcăriei Râmnicu Sărat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională

Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.

Băsescu, despre torţionarul Vişinescu: „Trebuie să răspundă în faţa legii“

Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că  fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trebuie să răspundă în faţa legii, precizând că nu este niciodată prea târziu să se facă dreptate.Torţionarul Vişinescu este anchetat pentru crimele din perioada comunismului, săvârşite în penintenciarul Râmnicu-Sărat. 

„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“

Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.