Ce credea Coposu despre torţionarul Alexandru Vişinescu. Mărturii la proces
0Torţionarul Alexandru Vişinescu s-a prezentat, joi, la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), unde magistraţii au luat în discuţie un nou termen din dosarul în care acesta este acuzat de crime împotriva umanităţii. Astăzi a fost audiată fiica unuia dintre deţinuţii politici care a fost închis în penitenciarul pe care Vişinescu l-a condus, dar şi primul şef de cabinet al lui Corneliu Copos. Prima a declarat că torţionarului i se spunea „porc de câine”.
UPDATE Ionuţ Gherasim, primul şef de cabinet al lui Corneliu Coposu şi nepotul lui Ilie Lazar, fost detinut în Penitenciaru Râmnicul Sărat le-a relatat judecătorilor întamplări şi povestiri ale foatului lider ţărănist.
„L-am cunoscut pe Corneliu Coposu, la care am fost şi şef de cabinet. În februarie 1990 l-am întâlnit pe Vişinescu în momentul în care îl însoţeam pe Corneliu Coposu la o întâlnire politică, iar în timp ce ne deplasam, am remarcat cum acesta a traversat strada şi s-a îndreptat spre Alexandru Vişinescu căruia i-a spus <<dacă vrei să ma chemi ca martor, voi veni ca martor în procesul tău şi voi declara că eşti nebun, pentru că numai un nebun poate face ce ai făcut tu în puşcăria de la Râmnicul Sărat>>. Eu m-am îndreptat spre locul unde se purta această discuţie, încercand să vorbesc cu Vişinescu, însă Copsu m-a oprit spunându-mi <<doar Dumnezeu va hotărâ ceea ce se va întampla cu această persoană>>", a povestit Gherasim.
De asemenea, acesta le-a spus judecătorilor ce a discutat de mai multe ori cu Coposu despre acea perioadă în care a fost închis la Râmnicu Sărat.
„Am purtat deseori discuţii cu Corneliu Coposu depre Penirenciarul Râmnicu Sărat pe care acesta îl numea golgota puşcăriilor româneşti. Din discuţii cu Ion Diaconacu, Corneliu Coposu şi Ion Barbuş am aflat despre metodele de exterminare folosite, cu toţii afirmând că cea mai cruntă perioadă a fost atunci când Alexandru Vişinescu a fost la conducere", a precizat Ionuţ Gherasim, care a adăugat că a fost şocat să afle că toate acele lucruri s-au concretizat.
„Povesteau despre bătai crunte peste picioare, bătai cu ciocanul şi înfrigurări, toate comandate de Vişinescu. Aceste povestiri mi-au confirmat spusele mamei, Lia Lazăr Gherasim, care a afirmat că la ieşirea din penitenciar, bunicul meu, Ilie Lazăr, a afirmat că nu vrea sa îşi mai amintească ce s-a întâmplat în acea perioadă, fiind foarte grea”, a mai spus Gherasim.
Instanţa a acordat un nou termen pentru 28 ianuarie.
UPDATE Mihaela Barbuş, fiica unuia dintre deţinuţii politici care a fost închis în penitenciarul condus de Alexandru Vişinescu, a povestit instanţei felul în care arăta tatăl său în momentul în care a fost eliberat din penitenciar, dar şi cum a fost tratat.
Ea a spus că tatăl ei, la eliberarea din Penitenciarul Râmnicu Sărat, avea aproximativ 40 de kilograme, avea urme de lanţuri la glezne şi părea vizibil slăbit.
„Foştii deţinuţi îl porecliseră pe Vişinescu <<porc de câine>> şi <<satrap>>, asocierea fiind din cauza regimului de detenţie", a precizat aceasta.
„Tata era aşa lipsit de putere încât la ieşirea din închisoare nu putea să ţină în mână bocceluţa în care avea câteva lucruri. A fost cărată de cineva de la penitenciar. A suferit toată viaţa de artroză şi a avut membrele deformate de la regimul la care a fost supus, de la frig şi de la chinurile la care a fost supus. Frigul în care a stat a avut un mare rol în problemele lui de după detenţie. În ultima perioadă a fost imobilizat. A fost operat la stomac, i s-a extirpat jumătate din acesta", a mai spus fiica deţinutului politic.
Mai mult, ea a povestit că ştie că tatăl său „a purtat lanţuri la picioare, atât la Aiud cât şi la Râmnicu Sărat, iar semnele acestora erau vizibile pe semnele de la picioare”.
De asemenea, aceasta a precizat că lanţurile erau puse ca o pedeapsă pentru încercarea de comunicare cu alţi deţinuţi sau proteste.
Supravieţuitor: „Eram obligaţi să mergem în cerc, fără a privi în sus”
La un termen anterior, Valentin Cristea, singurul supravieţuitor de la Penitenciarul Râmnicu Sărat, a declarat în faţa judecătorilor că în perioada în care a fost încarcerat a fost supus mai multor restricţii, însă avea dreptul la plimbare, fără a putea privi cerul.
„Am fost supus unor restricţii. Nu aveai voie să priveşti cerul, nu aveai voie să te apleci. Singurul drept era acela la plimbare. Această plimbare consta în scoaterea deţinuţilor într-o curte interioară, zilnic timp de 10-15 minute, timp în care eram obligaţi să mergem în cerc, fără a privi în sus, astfel că nu puteam vedea cerul, şi fără a ne putea apleca pentru a culege ceva de pe jos. Eram sub paza unei santinele. Orice abatere de la acest program de plimbare putea fi observată de santinela care ne supraveghea şi era raportată gardianului care proceda la conducerea deţinutului în celulă. Plimbarea se făcea separat pentru fiecare deţinut", a povestit Cristea în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, unde se judecă un nou termen în dosarul în care Alexandru Vişinescu este acuzat de crime împotriva umanităţii.
Fostul deţinut politic a adăugat că nu putea niciodată să interacţioneze cu ceilalţi deţinuţi, iar în celulă era singur.
„Singurul mod de a comunica cu ceilalţi deţinuţi era limbajul Morse. Am fost pedepsit de două ori pentru că am folosit acest tip de comunicare. În toată perioada detenţiei, nu am avut nicio posibilitate de a comunica cu ceilalţi deţinuţi pe altă cale. (…) Eram lăsaţi la duş o dată pe săptămână, tot aşa, unul câte unul. De dimineaţa până seara, aveai voie să te plimbi prin celulă, dar nu să te aşezi pe pat, doar pe o băncuţă. Dacă nu respectai, erai pedepsit", a mai spus Valentin Cristea.
Supravieţuitorul a precizat că, la momentul în care a fost încarcerat, avea aproximativ 70 de kilograme, iar când a ieşit cântărea 51.
„Cu privire la asistenţa medicală, cred că penitenciarul nu avea un medic angajat. La cerere, venea un medic civil, din oraş, un colaborator al penitenciarului. La intrarea gardianului în celulă, trebuia să stau cu spatele la acesta, cu faţa la peretele opus şi doar dacă aveam de formulat întrebări, primeam permisiunea de a mă întoarce. Am primit la un moment dat o sticluţă cu picături, dar eticheta de pe aceasta a fost răzuită, motiv pentru care nu ştiu despre ce medicament era vorba", şi-a amintit Cristea.
Bărbatul a mai spus că în toată acea perioadă a purtat o pereche de pantaloni şi o cămaşă, bocanci fără şireturi şi „o aşa-zisă manta, confecţionată din acelaşi material precum cămaşa".
„Lenjeria intimă mergea o dată pe săptămână la spălat şi era adusă înapoi. Pantalonii, cămaşa şi mantaua n-au fost schimbate niciodată, nici măcar nu era spălată", a adăugat el.
Cristea a mai spus că, în opinia lui, Vişinescu „s-a supus unor directive venite de sus".
Valentin Cristea este singurul deţinut politic în viaţă dintre cei încarceraţi la Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care acesta era condus de Vişinescu.
La un termen anterior, Alexandru Vişinescu a fost dus la instanţă, cu mandat, întrucât în 22 octombrie nu a fost prezent şi nici nu a făcut dovada faptului că nu poate să vină la proces.
Tot atunci, soţia fostului deţinut politic Ion Eremia a declarat în faţa judecătorilor că acesta avea 30 de kilograme când a ieşit din penitenciar.
„Când s-a întors acasă din penitenciar, ajunsese de la 82 la 30 de kilograme. Când a ieşit, mama lui îi făcea parastas, pentru că a ieşit printre ultimii, dacă nu chiar ultimul. Fusese condamnat la 25 de ani de temniţă grea pentru că formase un grup de rezistenţă împotriva regimului comunist. Nimeni nu a ştiut unde e", a spus soţia acestuia în faţa magistraţilor.
De asemenea, femeia a precizat că Vişinescu a dat dovadă de exces de zel deoarece toate rapoartele de sancţionare cu izolare severă au fost semnate de acesta. Mai mult, a ţinut să precizeze că fostul său soţ a încercat să se sinucidă.
„S-a simţit toată viaţa un proscris care trebuie să suporte umilinţa de a fi întreţinuţ parţial de mine. De aceea a şi încercat să se sinucidă”, a mai spus aceasta.
La un termen anterior, judecătorii au decis punerea sub sechestru a garsonierei, a unei treimi din pensie şi a unor acţiuni ale lui Alexandru Vişinescu la mai multe societăţi de investiţii financiare.
Statul plăteşte pentru crimele torţionarului
De asemenea, magistraţii au stabilit ca statul român, reprezentat de Ministerul de Finanţe, Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor să fie părţi responsabile civilmente în dosarul lui Vişinescu, astfel încât dacă instanţa va dispune plata unor daune morale, cele trei instituţii vor plăti şi ele, alături de Vişinescu.
“Admitem cererea de constituire a statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor drept părţi responsabile civilmente şi dispune citarea celor trei entităţi la termenul următor, pentru ca acestea să-şi poată construi apărarea”, au decis judecătorii Curţii de Apel.
Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis pe 18 iunie în judecată de Parchetul General fiind acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
VIDEO EXCLUSIV Ce îi scriau foştii deţinuţi torţionarului Vişinescu
Nici acum nu îmi explic cum de am reuşit să îl conving pe fostul comandant al puşcăriei Râmnicu Sărat, locotenent colonelul în rezervă Alexandru Vişinescu, să stea de vorbă cu mine şi, mai ales, să mă primească în modesta sa grasonieră, ţinând cont de cât de dezamăgit este de experienţa cu mass-media românească.
După mai bine de un an de la debutul anchetei, procurorii Parchetului General au finalizat ancheta în cazul lui Alexandru Vişinescu (88 de ani), fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1957-1963, acuzat de crime împotriva umanităţii. Astfel, anchetatorii au trimis miercuri dosarul către instanţa Curţii de Apel Bucureşti.
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.
Parchetul General verifică dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu, potrivit Mediafax.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.
Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională
Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.
Băsescu, despre torţionarul Vişinescu: „Trebuie să răspundă în faţa legii“
Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trebuie să răspundă în faţa legii, precizând că nu este niciodată prea târziu să se facă dreptate.Torţionarul Vişinescu este anchetat pentru crimele din perioada comunismului, săvârşite în penintenciarul Râmnicu-Sărat.
„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“
Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.
Se încarcă comentariile...
