„Tigrii“ de carton ai lui Nicolicea. Ce ar însemna înfiinţarea Gărzii Naţionale - Armata subordonată Parlamentului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deputatul Eugen Nicolicea şi-a imaginat cum va înzestra Garda Naţională cu elicoptere, avioane şi tancuri FOTO Adevărul
Deputatul Eugen Nicolicea şi-a imaginat cum va înzestra Garda Naţională cu elicoptere, avioane şi tancuri FOTO Adevărul

Garda Naţională, structură paralelă Armatei, controlată de Senat. Este ideea deputatului PSD Eugen Nicolicea concretizată într-un proiect de lege. Structura armată ar urma să fie formată din rezervişti şi din voluntari şi ar fi dotată cu tancuri, elicoptere şi avioane. Analiştii desfiinţează proiectul şi spun că, dacă ar fi adoptat, Parlamentul Românei ar fi primul din lume care ar avea în subordine o armată.

Colonelul rezervist Eugen Nicolicea sună mobilizarea. Deputatul vrea să înfiinţeze Garda Naţională, structură militară paralelă cu Armata, sub comanda Parlamentului. Cel puţin aşa prevede un proiect de lege semnat de Nicolicea care a fost depus, săptămâna aceasta, la Camera Deputaţilor.

Analiştii militari şi de securitate, spun că ideea în sine este bună, dar forma propusă de parlamentarul PSD are hibe în părţile fundamentale. Specialiştii spun că dacă proiectul ar fi adoptat, Parlamentul Românei ar deveni primul din lume care ar avea în subordine o armată. Pe de altă parte, arată specialiştii, dacă Guvernul are fonduri excedentare, ele ar trebui dirijate spre unităţile militare deja existente, care oricum sunt subfinanţate.

Ce prevede proiectul

Iniţiativa legislativă privind înfiinţarea Gărzii Naţionale, al cărei autor este deputatul PSD Eugen Nicolicea, urmează să fie supus dezbaterii publice.

Noua structură armată, care va avea în atribuţii apărarea faţă de pericolele externe şi interne la adresa statului român, cât şi intervenţii în situaţii de urgenţă, ar urma să aibă un comandant numit de către Biroul Permanent al Senatului. Garda va colabora cu Ministerul Apărării Naţionale prin intermediul a două birouri stabilite la Statul Major al Forţelor Terestre şi la Statul Major al Forţelor Aeriene şi va avea personal permanent în proporţie de 35%, urmând ca voluntarii să fie chemaţi doar în situaţii de urgenţă sau de război. Proiectul prevede ca personalul permanent să poată fi recrutat dintre militarii în rezervă sau în retragere, cu vârsta de până la 65 de ani. Voluntarii trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, să aibă absolvite studiile liceale şi un stagiu de pregătire organizat de Garda Naţională.

Eugen Nicolicea s-a gândit şi cum va fi înzestrată Garda. Proiectul prevede înfiinţarea a opt brigăzi de infanterie sau motorizate, una de geniu, încartiruită la Deva şi una de artilerie, la Brăila. Fiecare brigadă va fi alcătuită din şase batalioane. Tot în subordinea Gărzii Naţionale vor funcţiona opt baze de elicoptere care vor avea în dotare elicoptere, avioane de transport şi avioane de vânătoare de producţie autohtonă. Nicolicea uită însă că bazele de elicoptere nu pot găzdui avioane, iar „producţie autohtonă“ nu există.

Analist: Ce să facă Parlamentul cu Garda Naţională?

Analiştii militari şi de securitate sunt sceptici în privinţa viabilităţii proiectului. Generalul (r) Alexandru Grumaz desfiinţează atât iniţiativa lui Nicolicea, cât şi pe autorul ei.
„Este o poveste tristă, categoric este o chestie de campanie electorală. Garda Naţională în subordinea Parlamentului? Este o tâmpenie. Ce să facă Parlamentul cu Garda Naţională? Parlamentul este for legislativ, nu este for militar. O cretinitate mai mare n-am auzit“, afirmă tranşant analistul.

Potrivit acestuia, ideea înfiinţării Gărzii Naţionale este bună, dar forma propusă de iniţiator ridică mari semne de întrebare. Alexandru Grumaz crede că România ar trebui să se inspire după modelul polonez.

„Ca ideea, este foarte bună şi este susţinută de mai multe partide. Problema este cum o aplicăm noi. Dacă o aplicăm în stitul românesc, se duce...  Trebuie făcută după modelul polonez. Polonia are la ora actuală 36.000 de oameni înrolaţi în garda naţională, care sunt voluntari“.
Specialistul arată însă că în Polonia, spre deosebire de România, armata nu este subfinanţată.

Alexandru Grumaz nu ştie cu ce bani va fi înfiinţată Garda Naţională. „Diferenţa între noi şi polonezi este că un general polonez salută cu două degete. Înseamnă eu şi Dumnezeu. Au o altă filozofie, ei cumpără tehnică nouă din SUA, noi ne cârpim cum am făcut-o toată viaţa. Dacă se continuă aşa, la anul Armata nu va va mai avea niciun ban. (...) Va fi o sumă pe care bugetul nu o va putea suporta. Băieţii ăştia vor să le facă ruşilor o bucurie“, arată specialistul.

Nu în ultimul rând, Alexandru Grumaz critică prevederile proiectului legate de organizarea şi înzestrarea Gărzii Naţionale, care trebuie să fie de competenţa MApN.
„Nu decide Nicolicea câte brigăzi, câte companii, batalioane. Să spui în lege câte tancuri şi câte avioane este o prostie. Legea trebuie să aibă un cadru generic, după care să se urmeze cursul normal de stabilirea a structurilor, a înzestrării. Asta trebuie să decidă Statul Major, lui trebuie să-i fie subordonată Garda Naţională, nu Parlamentului“, conchide analistul militar.

Modelul polonez

Şi fostul director al SRI, Costin Georgescu, crede că înfiinţarea Gărzii Naţionale este o idee bună, dar arată punctele slabe ale proiectului.
„Ideea este bună şi putem să ne uităm la Polonia, care este lângă noi şi avem aceeaşi «prieteni».

În SUA, Garda Naţională este cea care intervine în caz de cutremur, de inundaţii. Armata este ultima soluţie, armata trebuie să apere ţara. Dar cu subordonarea în faţa Parlamenului este o problemă. Aici trebuie gândit foarte bine. E greu ca Parlamentul să aibă în subordine o astfel de structură. Sigur, este nevoie de un control, dar trebuie să fie legat de Ministerul Apărării, nu de Parlament“, afirmă specialistul.

Costin Georgescu critică şi el înzestrarea Gărzii Naţionale cu tehnică de luptă. „Chestia cu avioanele şi tancurile e o prostie. Deja se exagerează, nu are ce căuta aici. Garda Naţională trebuie să aibă armament uşor şi vehicule de transport, diverşi specialişti, cum ar fi în decontaminare, dar nu tancuri, avoane sau elicoptere“, explică fostul şef al SRI.
Pe de altă parte, arată analistul, proiectul se suprapune cu cel al rezerviştilor voluntari, de aceea cele două demersuri trebuie cuplate.

Armata, subfinanţată cronic

Armata se află într-o stare de subfinanţare cronică, care durează de peste 20 de ani. În 2016, Ministerului Apărării Naţionale i-a fost alocat un procent de 1,4% din PIB, adică 11,2 miliarde de lei, în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de cheltuielile anului 2015. Asta cu toate că după aderarea la NATO, România şi-a luat angajamentul să aloce pentru Apărare între 2% şi 3% din PIB.

Iulian Chifu: Este din capitolul tâmpenii calificate

Analistul politic Iulian Chifu a criticat dur iniţiativa înfiinţării Gărzii Naţionale, arătând că substratul este unul cu iz electoral.
„Este din capitolul tâmpenii calificate. Nu Garda Naţională ca atare, care este o chestiune care poate fi viabilă, cât modul în care este propusă. Garda Naţională nu poate fi supusă Parlamentului, ori e naţională, ori nu e naţională... Se suprapune pe foarte multe elemente, şi pe proiectul rezerviştilor voluntari. Nu merită comentată această iniţiativă. Este o chestiune de campanie electorală, care nu trebuie umflată“, a spus Iulian Chifu.

Proiectul rezerviştilor voluntari

În noiembrie 2015, a fost promulgată Legea 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari. În prezent, se lucrează la normele metodologice de aplicare, astfel încât la 1 ianuarie 2017 această lege să între în vigoare.

Astfel, potrivit legii, orice român cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani poate să devină rezervist militar pe bază de voluntariat. Adică, să fie instruit şi plătit ca un soldat profesionist şi chemat atunci când armata va avea nevoie de serviciile lui.

Legea rezerviştilor voluntari are ca obiective asigurarea unei rezerve de cadre pentru Armata Română şi pregătirea lor. Doritorii vor fi selecţionaţi de Ministerul Apărării şi trimişi, în funcţie de competenţele profesionale, la o unitate militară.

Odată ce au făcut cursul şi sunt pregătiţi, rezerviştii voluntari vor fi chemaţi dacă este nevoie de ei, în următorii 4 ani pentru a participa la aplicaţii militare, acţiuni sau chiar misiuni. Rezerviştii nu pot refuză, iar legea îi asigura că angajatorul nu îi va da afară pentru că nu are voie.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite