Tiberiu Niţu, despre accidentul din Apuseni: „Penal pot răspunde atât persoane fizice cât şi persoane juridice!”
0Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat marţi că în cazul accidentului aviatic din Apuseni pot răspunde penal atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, precizând că nu pot fi deocamdată trase concluzii, fiind prea devreme.
„Nu e simplu, este totuşi un accident aviatic. Nici măcar nu s-au pronunţat final experţii de la CIAS cu privire la epavă, abia sunt şi dumnealor în fază preliminare de evaluare”, a spus Tiberiu Niţu, potrivit Mediafax.
Procurorul general al României a adăugat că este prea devreme pentru a fi trase concluzii, pentru că dosarul abia a fost preluat de procurorii de la Secţia parchetelor militare, în cursul săptămânii trecute, iar aceştia sunt în faza de organizare, nefiind „simplu nici măcar să te organizezi”.
„Primele concluzii ale procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba au fost că nu sunt, că nu se pot pronunţa dumnealor pe cauzele producerii accidentului şi pe legătura de cauzalitate dintre accident şi moartea celor două victime. Au apărut şi alte elemente în legătură cu această legătură de cauzalitate, astfel încât procurorii de la Secţia parchetelor militare sunt cei care, în urma anchetei, vor putea concluziona atât asupra cauzelor accidentului, cât şi asupra legăturii de cauzalitate dintre accident şi moartea victimelor”, a spus Niţu.
Cercetările, continuate de procurorii militari
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Potrivit PICCJ, în urma probelor strânse de anchetatori a rezultat că se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituţii centrale ale statului, cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă. Având în vedere calitatea acestor persoane, competenţa îi revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia parchetelor militare.
Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există "suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru".
Augustin Lazăr a mai spus că în anchetă "există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari", fapt care ar atrage competenţa procurorului militar.
El a menţionat că sunt câteva categorii de persoane care au fost audiate şi care reprezintă personalul ISU, Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări şi victimele.
„În continuare urmează o altă fază a anchetei, în care vor fi audiate persoanele care au avut atribuţii de serviciu pentru a pregăti avionul de zbor, ROMATSA, apoi persoanele care au coordonat în cadrul celulelor din instituţiile centrale”, a mai spus Lazăr.
Persoanele vătămate în accident au fost audiate
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au încheiat o primă etapă a cercetărilor în cauza privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Până acum, susţin reprezentanţii PICCJ, a fost făcută cercetarea locului producerii accidentului şi au fost ridicate mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele vătămate în accident, persoanele care au participat, în diferite calităţi, la operaţiunile de salvare, dar şi medici de urgenţă.
Până în acest moment, procurorii au dispus şi efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate şi depuse documentele relevante de la instituţiile în cauză.
„Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS şi staţia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate”, potrivit PICCJ.
În urma accidentului aviatic produs în 20 ianuarie în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
Demisii şi demiteri în urma tragediei
În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat în 2 februarie, după şedinţa CSAT, că în ultima perioadă „s-a instalat public, prin persistenţa unor minciuni”, că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună şi că STS nu are nici echipament şi nici dreptul legal.
Băsescu a mai spus că dacă cineva poate dovedi că STS are capabilităţi mai mari decât cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe gânduri în ceea ce priveşte cererea de demitere a directorului Serviciului. Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulată de premierul Victor Ponta şi discutată în şedinţa CSAT.
Şi ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat că, din punctul său de vedere, cuprins şi într-un raport al ministerului, este o „speculaţie” afirmaţia potrivit căreia STS a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.
Ea a precizat că nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru că antena care emitea pe frecvenţa de 406 MHz şi putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost ruptă în momentul impactului, fapt care a îngreunat procedura de salvare.
Ramona Mănescu a arătat că mai există o investigaţie în curs a CIAS, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, care va stabili cauzele accidentului.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Angajaţii ROMATSA ar fi primit, în două rânduri, un set de coordonate de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba şi Cluj. Cu toate acestea însă, aceştia nu au putut să gestioneze formatul coordonatelor primite, potrivit unui raport realizate de Ministerul Transportului.
Unde a greşit Ramona Mănescu în cazul tragediei aviatice din Apuseni
Ministrul Transporturilor a ignorat Hotărârea de Guvern care o plasează pe Ramona Mănescu în fruntea listei celor obligaţi să se ocupe de accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Apărarea ei a fost un Ordin de ministru, normă inferioară unei HG.
Dosarul în care este cercetat accidentul din Apuseni a fost preluat de procurorii militari. Aşa a anunţat procurorul şef al Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, care a adăugat că în cazul accidentului există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor miniştri”. Ancheta arată că, în ziua tragediei, informaţiile primite de pe telefonul din reţeaua Orange al medicului Zamfir au fost folosite de angajaţii de la ISU abia după două ore.
Doctorul Sorin Ianceu, unul dintre supravieţuitorii accidentului aviatic din Munţii Apuseni, a explicat că într-unul din apelurile sale date la 112 i-a explicat operatorului locul exact în care s-a prăbuşit avionul pilotat de Adrian Iovan.
Aleşii vor ancheta activitatea STS, după accidentul aviatic din Apuseni
Comisia de Apărare din Senat va ancheta modul în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a gestionat cazul accidentului din Apuseni.
La două săptămâni de la tragedia aviatică din Apuseni, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a făcut publice "coordonatele" transmise de unul dintre supravieţuitorii accidentului, doctorul Radu Zamfir, susţinând că reprezentau de fapt „ ora afişată pe telefonul mobil”.
Raportul Inspectoarutului de Urgenţă Cluj pe 2013 a fost prezentat, joi dimineaţă, de către şeful ISU Cluj, Dorin Ungur. Prezent la conferinţa de presă a fost şi Ioan Rus, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale Cluj.
Radarele descoperă exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, iar dispariţia de pe radar a unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit, precizează Statul Major al Forţelor Aeriene.
Lecţia de orientare pe înţelesul tuturor
La ştirile de dimineaţă am auzit ceva incredibil: „autorităţile nu au ştiut să interpreteze corect coordonatele geografice” ale locului unde s-a produs accidentul aviatic. Îmi vine greu să cred că noţiunile care se învaţă la geografie în clasa a V-a sau în clasa a IX-a nu sunt ştiute de către cei puşi să gestioneze situaţii de urgenţă.
Se încarcă comentariile...
